Apasă „Enter” pentru a sări la conținut

Ucraina draghează canalul Bâstroe. Consecințe dezastruoase pentru Delta Dunării

HTML Image as link
Qries

Sub pretextul dragării Canalului Bâstroe, Ucraina a demarat ample lucrări de adâncire a acestuia, generând îngrijorări majore în rândul autorităților române. Aceste intervenții pot avea efecte devastatoare asupra Deltei Dunării, un ecosistem protejat la nivel internațional. Mai mult, conform unor informații recente, lucrările s-ar fi extins și pe Canalul Chilia, iar planurile includ și intervenții pe Canalul Sulina.

Avertismentul jurnalistului Liviu Mihaiu

Liviu Mihaiu, fost Guvernator al Rezervației Biosferei Deltei Dunării, a tras un semnal de alarmă cu privire la acțiunile Ucrainei. Potrivit acestuia, scopul real al lucrărilor este transformarea Canalului Chilia într-o rută navigabilă pentru transportul siderurgiei ucrainene.

„Ucrainenii lucrează la greu și cer ca TOT Canalul Chilia să fie lucrat de ei pentru a-și face canal navigabil pentru siderurgia oligarhilor ucraineni. Acum nenorociții ce fac? Vor să distrugă și Canalul Chilia, să-și facă mendrele pentru că toată lumea nu-i refuză.”

Activistul de mediu atrage atenția asupra riscurilor majore pe care aceste lucrări le presupun. Canalul Chilia transportă 60% din debitul de apă al Deltei, iar intervențiile agresive pot provoca daune ireparabile. Mihaiu subliniază și costurile uriașe pe care le-ar implica astfel de modificări:

„Ca să-l faci îmbordurat ca Sulina costă zeci de miliarde și ai terminat Delta definitiv.”

Proiectul ucrainean și implicațiile sale

Datele Ministerului Afacerilor Externe (MAE) arată că în 2004 Ucraina a inițiat mai multe lucrări hidrotehnice pe brațele Chilia și Bâstroe ale Dunării. Scopul declarat era crearea unei căi alternative de acces pentru navele maritime către porturile Dunării de Jos.

Planul inițial presupunea două etape:

  1. Prima fază – Dragajul inițial al Canalului Bâstroe și amenajarea unui dig de protecție.
  2. A doua fază – Creșterea adâncimilor de navigație și prelungirea digului de protecție în Marea Neagră.

Deși proiectul părea inițial unul strict economic, ecologiștii și autoritățile române avertizează că impactul asupra mediului ar putea fi devastator.

Care sunt riscurile pentru Delta Dunării?

Intervențiile asupra Canalului Bâstroe și Chilia ridică mai multe probleme critice:

  • Modificarea debitului Dunării – Poate afecta echilibrul hidrologic și sedimentologic al Deltei.
  • Pierderea biodiversității – Habitatul a mii de specii de pești și păsări protejate este pus în pericol.
  • Eroziunea accelerată – Lucrările pot duce la distrugerea malurilor și la colmatarea unor zone esențiale.
  • Impact transfrontalier – România nu a fost consultată corespunzător, deși proiectul afectează direct teritoriul său.

Poziția autorităților Române

Autoritățile române și organizațiile de mediu cer o intervenție rapidă la nivel internațional pentru a stopa aceste lucrări. Deși Ucraina are dreptul să își gestioneze infrastructura, orice intervenție asupra Dunării trebuie realizată cu respectarea normelor ecologice și a acordurilor internaționale.

Ministerul Afacerilor Externe a semnalat acest subiect la nivelul Comisiei Europene și al altor organisme internaționale, cerând o evaluare detaliată a impactului ecologic.


Concluzie

Lucrările de adâncire a Canalului Bâstroe nu sunt doar o problemă de infrastructură, ci și o amenințare majoră pentru ecosistemul Deltei Dunării. În timp ce Ucraina își urmărește obiectivele economice, autoritățile române trebuie să acționeze ferm pentru protejarea uneia dintre cele mai importante rezervații naturale din Europa.

Rămâne de văzut dacă presiunile internaționale vor reuși să stopeze acest proiect înainte ca daunele să devină ireversibile.

HTML Image as link
Qries

Întrebări frecvente

1. De ce sunt periculoase lucrările de adâncire a Canalului Bâstroe?

Lucrările pot afecta debitul Dunării, distruge habitate naturale și accelera eroziunea malurilor Deltei Dunării.

2. Cum afectează proiectul ucrainean teritoriul României?

Modificările hidrologice și sedimentologice pot influența negativ ecosistemele din partea românească a Deltei Dunării.

3. Ce măsuri au luat autoritățile române?

România a sesizat Comisia Europeană și alte organisme internaționale, solicitând o analiză detaliată a impactului ecologic.

4. Ce se poate face pentru protejarea Deltei Dunării?

Este necesară o monitorizare strictă a lucrărilor, intervenții diplomatice și aplicarea legislației internaționale de mediu.

surse: www.ct100.ro, www.capital.ro

HTML Image as link
Qries

Comentariile sunt închise.