Tezaurul României și contextul istoric
În timpul Primului Război Mondial, România, aflată sub presiunea invaziei Puterilor Centrale, a luat decizia de a muta tezaurul național în Rusia, considerată atunci un aliat de încredere. Acesta conținea:
- 91 de tone de monede istorice de aur, aparținând persoanelor private, companiilor și băncilor românești;
- 2,4 tone de lingouri de aur din rezerva Băncii Naționale a României (BNR);
- Documente, manuscrise, monede vechi, tablouri, cărți rare;
- Odoare bisericești din Moldova și Muntenia;
- Arhive, colecții și titluri de credit.
Mutarea tezaurului în Rusia (1916-1917)
În 1916, România a intrat în război de partea Antantei, însă a întâmpinat dificultăți majore pe două fronturi: în Transilvania și la Dunăre. Pentru a proteja aurul BNR, esențial pentru stabilitatea monetară, autoritățile au decis să îl transporte la Moscova.
Primele transporturi au avut loc în:
- Decembrie 1916, când aurul și valorile BNR au fost trimise în Rusia;
- Iulie 1917, când a fost efectuat al doilea transport.
Confiscarea tezaurului de către Rusia Sovietică
După Revoluția Bolșevică din 1917, Rusia a întrerupt relațiile diplomatice cu România, iar tezaurul românesc a fost confiscat de regimul sovietic. Această pierdere a avut un impact devastator asupra economiei românești, deoarece aurul era garantul emisiunii monetare și al stabilității financiare.
Încercări de recuperare a tezaurului
Problema tezaurului românesc a rămas un subiect tensionat în relațiile româno-ruse timp de peste un secol. De-a lungul timpului:
- BNR a păstrat evidența aurului pierdut până în 1943;
- În perioada comunistă, România și URSS au evitat discutarea directă a subiectului;
- În 2003, problema a fost reintrodusă pe agenda diplomatică;
- În 2016, la centenarul transportului tezaurului, BNR a reiterat intenția de a recupera valorile pierdute.
Tezaurul României confiscat de Rusia rămâne o pierdere istorică majoră, cu implicații economice și politice profunde. Deși negocierile pentru recuperare continuă, subiectul rămâne unul sensibil în relațiile internaționale. Această poveste subliniază impactul conflictelor geopolitice asupra economiei și patrimoniului cultural al unei națiuni.
Comentariile sunt închise.