Tezaurul de la Peretu: O comoară a istoriei Traco-Getice

O descoperire arheologică de excepție

În inima Munteniei, într-un sat aparent liniștit din județul Teleorman, avea să iasă la iveală, în 1971, o descoperire arheologică de excepție: Tezaurul de la Peretu. Un mormânt traco-getic, vechi de peste 2.500 de ani, a fost găsit în localitatea Peretu, oferind istoricilor și arheologilor o fereastră spre civilizația enigmatică a geților. Printre artefactele impresionante descoperite, cel mai faimos rămâne coiful de argint aurit, un simbol al rangului aristocratic al războinicului îngropat acolo.

Această comoară istorică nu doar că subliniază rafinamentul artistic al traco-geților, dar și confirmă influențele culturale și militare pe care aceștia le-au avut în epoca fierului. Haideți să explorăm în detaliu această descoperire fascinantă și semnificația sa pentru istoria României.

Descoperirea Tezaurului de la Peretu

În vara anului 1971, Alexandru Trână, un localnic din satul Peretu, a făcut o descoperire care avea să rescrie pagini întregi din istoria antică a României. Într-o zonă cunoscută de săteni sub numele de „La Izvoare”, a fost identificat un mormânt de mari dimensiuni, al cărui conținut s-a dovedit a fi de o valoare inestimabilă.

Săpăturile arheologice ulterioare au confirmat că acesta era un mormânt traco-getic, datând din perioada secolelor IV-III î.Hr. Acesta aparținea, cel mai probabil, unui nobil sau unui lider militar get, judecând după bogăția obiectelor găsite în interior.

Structura mormântului și inventarul funerar

Mormântul era compus din două camere funerare, fiecare având o semnificație aparte:

Prima cameră conținea rămășițele unui războinic, alături de un bogat inventar funerar: vase de ceramică, arme din fier (cuțite și vârfuri de săgeți), podoabe din argint aurit și vase din bronz.
A doua cameră dezvăluia o practică funerară impresionantă: alături de defunct, fuseseră sacrificate și îngropate doi cai, doi câini de vânătoare și o vacă, simbolizând probabil statutul său de conducător sau războinic de elită. De asemenea, a fost descoperit un car cu patru roți de fier, indicând influențe ale lumii celtice asupra ritualurilor funerare getice.

Importanța arheologică a descoperirii

Această descoperire a reprezentat un moment crucial pentru înțelegerea civilizației traco-getice. Faptul că un aristocrat get a fost înmormântat cu un astfel de inventar sugerează că elitele geto-dace adoptaseră influențe culturale și militare din lumea elenistică și celtică, dar și că dispuneau de o economie suficient de dezvoltată pentru a permite astfel de ofrande funerare.

Coiful de la Peretu – Simbol al puterii și rafinamentului

Descrierea coifului de argint aurit

Dintre cele peste 50 de obiecte descoperite în mormânt, coiful de argint aurit rămâne piesa centrală. Cu o greutate de aproximativ 750 de grame, acest artefact se remarcă printr-un design elaborat și o execuție de mare finețe artistică.

Coiful este decorat cu motive zoomorfe și vegetale, reprezentând elemente simbolice ale lumii traco-getice:

Obrăzarul drept prezintă un vultur cu penaj bogat și creastă, care ține în gheare un iepure și în cioc un pește. Această imagine ar putea simboliza forța, viteza și viziunea de ansamblu, calități esențiale pentru un lider militar.
Obrăzarul stâng este decorat cu un cerb, animal des întâlnit în mitologia traco-getică, asociat adesea cu fertilitatea și renașterea.

Acest tip de reprezentare artistică indică o sinteză între elementele naturale specifice zonei balcanice și simbolismul militar al lumii traco-getice. De altfel, coiful de la Peretu se aseamănă cu alte coifuri descoperite în zona Dunării, cum ar fi coiful de la Porțile de Fier, sugerând o tradiție comună a nobilimii geto-dace.

Semnificația coifului în context istoric

Coifurile de acest tip nu erau utilizate doar în război, ci și ca simboluri de prestigiu și apartenență la elita războinică. Ele erau purtate de liderii tribali în ceremonii și ritualuri, demonstrând atât statutul lor social, cât și legătura cu divinitatea.

Astfel de artefacte sunt rare și extrem de valoroase, iar faptul că unul dintre ele a fost descoperit pe teritoriul actual al României confirmă că geto-dacii ocupau un loc important în rețeaua culturală și militară a epocii.

Unde poate fi văzut Tezaurul de la Peretu?

Astăzi, cea mai mare parte a tezaurului descoperit la Peretu este expusă la Muzeul Național de Istorie a României din București. Piesele, inclusiv coiful de argint aurit, sunt expuse alături de alte artefacte traco-getice, oferind vizitatorilor o perspectivă fascinantă asupra trecutului antic al României.

Această colecție reprezintă un punct de referință pentru studiile despre civilizația geto-dacă, iar vizitarea expoziției este o experiență esențială pentru oricine dorește să înțeleagă mai bine istoria acestei regiuni.

Întrebări frecvente despre Tezaurul de la Peretu

Când a fost descoperit Tezaurul de la Peretu?
În anul 1971, de către un localnic numit Alexandru Trână, în zona „La Izvoare” din satul Peretu, județul Teleorman.

Ce conține Tezaurul de la Peretu?
Peste 50 de artefacte, inclusiv un coif de argint aurit, vase de bronz, arme din fier, obiecte din ceramică și un car de luptă.

Cine era îngropat în mormânt?
Un nobil sau lider militar traco-getic, însoțit de animale sacrificate și obiecte de prestigiu.

Ce simbolizează coiful descoperit la Peretu?
Este un simbol al statutului aristocratic, decorat cu reprezentări zoomorfe semnificative în cultura geto-dacă.

Unde poate fi văzut Tezaurul de la Peretu?
La Muzeul Național de Istorie a României din București.