A jucat un rol esențial în modernizarea sistemului sanitar românesc, introducând măsuri de prevenție și igienă publică, precum izolarea bolnavilor contagioși și educarea populației despre riscurile bolilor infecțioase. A scris „Tratat de igienă publică și poliție sanitară”, prima lucrare de acest tip în România, devenind o referință în domeniul sănătății publice.