În inima orașului Constanța, printre ruinele antice ale Tomisului, s-a aflat o descoperire remarcabilă ce strălucește ca o perlă în colecția Muzeului de Istorie Națională și Arheologie: Statuia Șarpelui Glykon. Descoperită pe 1 aprilie 1962, într-un mod absolut întâmplător, această statuie a devenit rapid cea mai importantă piesă a muzeului, atrăgând atenția cercetătorilor și pasionaților de istorie din întreaga lume.
Anii ’60 au marcat o perioadă de transformări majore pentru Constanța, cu proiecte de construcții ample menite să modernizeze orașul. În această febră a dezvoltării, mutarea gării orașului a deschis calea pentru noi săpături arheologice. Pe măsură ce fundațiile viitoarelor blocuri erau săpate, istoria antică a Tomisului a început să se reveleze. Basilici, locuințe, cuptoare și morminte au fost doar câteva dintre comorile scoase la lumină, oferind o fereastră spre trecutul antic al orașului.
Această descoperire a avut loc în timpul lucrărilor de modernizare din zona Gării Vechi din Constanța, când vechile șine au fost îndepărtate. În urma săpăturilor, a fost dezgropat capul statuar al zeiței Fortuna. Această descoperire a dus la oprirea lucrărilor și la sosirea unui grup de arheologi pentru a evalua acest tezaur. Aceștia au efectuat săpături suplimentare și au descoperit alte 23 de statuete, reprezentând diverse divinități greco-romane, asiatice, egiptene și locale, așezate pe o platformă zidită.
Importanța acestei descoperiri arheologice este evidențiată de prezența unei statui unice la nivel mondial printre cele 24 găsite: șarpele Glykon, singura statuie de cult a acestei divinități cunoscută până acum în întreg Imperiul Roman, cu dimensiuni și măiestrie remarcabile. Cercetarea reprezentărilor sculpturale ale divinităților a fost realizată de către istoricul constănțean Zaharia Covacef.
Statueta, realizată în secolul al II-lea, este sculptată dintr-un singur bloc de marmură, împreună cu postamentul, având o latură de 66 cm. Dacă ar fi întins, șarpele ar măsura 4,76 m lungime. Tehnica folosită pentru creație a fost cioplirea și șlefuirea. Sculptura prezintă un șarpe înfășurat, având cap de miel, trăsături umane precum păr și urechi, și coadă de leu.
Prezența statuetei șarpelui Glykon în tezaurul descoperit în vechea cetate Tomis confirmă răspândirea cultului în cetățile grecești din Dobrogea. Această operă este expusă în Sala Tezaur de la parterul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie din Constanța. Ipoteza conform căreia statuia este dedicată cultului zeului Glykon a fost propusă de către cercetătorul Alexandru Culcer, într-un studiu publicat în Apullum, anuarul muzeului județean din Alba Iulia.
În jurul anului 160 d.Hr., cultul șarpelui-zeu Glykon se răspândea pe malurile Mării Egee. O inscripție descoperită în Antiohia, datând din acea perioadă, reproduce un fragment dintr-un oracol al lui Glykon, care afirma că șarpele și zeul Apollo Phoibos protejau orașul împotriva ciumei, un detaliu menționat și în lucrările lui Lucian. Alexandru din Abonutichus a susținut de asemenea că are legături cu importante sanctuare oraculare ale vremii, în special cu cel de la Claros, aproape de orașul grec Colophon.
Statuia Șarpelui Glykon reprezintă o comoară de neegalat în lumea arheologică, fiind un martor silențios al timpurilor apuse și al credințelor care au modelat civilizațiile. Descoperirea sa la Constanța a deschis noi căi de explorare în istoria și mitologia antică, confirmând încă o dată bogăția culturală și spirituală a acestei regiuni. Pe măsură ce continuăm să descifrăm tainele trecutului, Statuia Șarpelui Glykon rămâne un simbol al descoperirii neașteptate și al minunilor ascunse în adâncurile istoriei.
Comments are closed.