Marele moment istoric al Unirii Transilvaniei cu România, la 1 Decembrie 1918, a fost imortalizat de un singur fotograf, Samoilă Mârza, un ţăran din satul Galtiu, județul Alba, ajuns „fotograful Unirii” din întâmplare, la vârsta de 32 de ani. În ultimii ani ai vieţii, Samoilă Mârza a trăit în sărăcie, fiind nevoit în anumite momente să-şi vândă chiar şi clişeele pe care imortalizase evenimente istorice de o importanţă majoră. Din păcate, doar istoricii pare că îşi mai amintesc acum de Samoilă Mârza, mormântul său a fost uitat şi a rămas neîngrijit, în cimitirul Maieri din Alba Iulia, iar acum ceva vreme reprezentanţii firmei care administrează locurile de veci i-au somat pe urmaşii fotografului că vor exhuma osemintele acestuia pentru neplata unei taxe de concesiune, aceste acţiuni fiind oprite doar după intervenţia energică a mai multor istorici.
Mârza s-a născut într-o familie de țărani români din Galtiu, comuna Sântimbru, Alba. Mama sa, Ana, a murit de tânără, lăsând în urmă patru copii. Tatăl, Ștefan, s-a recăsătorit ulterior cu o femeie din același sat, Raveca, cu care a mai avut 6 copii.
Samoilă Mârza a urmat cele șase clase primare la școala poporală confesională română unită (greco-catolică) din Galtiu, apoi a urmat liceul la Alba Iulia. Ulterior absolvirii liceului, între 1909 și 1911, a fost trimis de către părinți în ucenicie la fotograful sibian Iainek, unde a învațat meseria de fotograf.
După începerea Primului Război Mondial, în 1914, Mârza a fost recrutat în armata austro-ungară și trimis pe front în Galiția. În cadrul luptelor a ajuns până la Riga. În 1916, o dată cu intrarea României în război, a fost trimis pe frontul din Italia, unde a fost încadrat în serviciul topografic și fotografic al armatei.
La terminarea războiului, Samoilă Mârza era la Trieste, de unde avea să plece la Viena în urma acțiunii de retragere a militarilor români organizată de Consiliul Național Român Central. Ajuns acolo la 6 noiembrie 1918, a reușit să execute trei clișee fotografice care surprind sfințirea primului steag tricolor al Consiliului Național Român Militar (14 noiembrie 1918), în prezența generalului Boeriu, a lui Iuliu Maniu și a celorlalți militari.
La începutul anului 1919 Samoilă Mârza și-a publicat fotografiile într-un album intitulat „Marea adunare de la Alba Iulia în chipuri”, menționat și în ziarul „Alba Iulia” din 10 martie. Albumul a fost prezentat de către delegația română și la Conferința de pace de la Versailles. Exemplare au fost trimise și regelui Ferdinand I, primului ministru Ion C. Brătianu, președintelui Consiliului Dirigent Iuliu Maniu, generalului francez Henri Mathias Berthelot și altor personalități ale vremii. Fiind foarte apreciată, regele i-a transmis o felicitare, acceptându-l printre furnizorii curții. Generalul Berthelot i-a trimis un abonament de călătorie pe toate căile ferate franceze. Nicolae Iorga menționa în memoriile sale, la 27 aprilie: „Mi se aduce din Ardeal un admirabil album al fotografului Samoilă Mârza, înfățișând ultimele manifestări”.
În continuare, Samoilă Mârza a fotografiat vizita regelui Ferdinand la Alba Iulia, Abrud și Câmpeni (1919); încoronarea regelui Ferdinand și a reginei Maria (22 octombrie 1922); serbările comemorative de la Țebea, cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la nașterea lui Avram Iancu (1924); sărbătorirea a 10 ani de la manifestările Unirii (1929). A legat prietenii strânse cu Iuliu Maniu, Octavian Goga, Aurel Vlad, Valer Pop etc.
În 1924, în urma unei audiențe la primul ministru Ion C. Brătianu, a reușit să obțină fonduri pentru continuarea pictării Catedralei Încoronării din Alba Iulia, care fusese începută de către pictorul Costin Petrescu și abandonată după încoronarea din 1922. În 1929, cu prilejul sărbătoririi a 10 ani de la Marea Unire, Samoilă Mârza a fost decorat de către oficialități.
În 1967 prof. dr. Gheorghe Anghel, directorul Muzeului Național al Unirii din Alba Iulia a reușit să achiziționeze de la Samoilă Mârza aparatul și clișeele legate de Unire. Mârza a precizat că alte clișee fusese nevoit să le vândă, din cauza lipsurilor materiale, pentru a valorifica sticla specială din care erau confecționate. Pentru 1968 a realizat un nou album asemănător celui din 1919, pe care intenționa să-l ofere oficialităților acelei vremi. De asemenea, cu banii primiți de la muzeu, și-a achiziționat un aparat de fotografiat performant, cu care dorea să realizeze mai multe fotografii cu ocazia semicentenarului Unirii.[1] Aceste lucruri nu au mai fost posibile, întrucât Mârza a murit la data de 19 decembrie 1967 din cauza unei boli incurabile. A fost înmormântat în cimitirul Maieri din Alba Iulia.
În anul 2003 la mormântul său a fost înălțat un monument, iar în satul Galtiu, la 23 noiembrie același an, i-a fost dezvelit un bust executat de sculptorul Narcis Dumitru Borteș , odată cu lansarea cărții „Samoilă Mârza – 1886-1967 – Fotograful Unirii Transilvaniei cu România”.
sursa: ro.wikipedia.org
Comments are closed.