Disparități economice și sociale între statele europene
În 2023, numărul mediu de ore lucrate săptămânal de către persoanele cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 de ani la principalul loc de muncă a fost de 36,1 ore în Uniunea Europeană, conform datelor Eurostat. Totuși, această medie ascunde diferențe semnificative între țările membre.
România se situează printre statele cu cele mai lungi săptămâni de lucru, având o medie de 39,5 ore pe săptămână, depășită doar de Grecia, unde angajații muncesc în medie 39,8 ore. Acest contrast devine și mai evident când comparăm România cu țări precum Olanda (32,2 ore), Austria (33,6 ore) și Germania (34,0 ore), unde angajații au programe mai scurte de muncă.
Dar cum se reflectă aceste ore lucrate în veniturile angajaților? Din păcate, în ciuda orelor lungi petrecute la muncă, România are unul dintre cele mai mici salarii medii pe oră din Uniunea Europeană.
Țările cu cele mai lungi săptămâni de lucru din UE
Datele Eurostat arată că unele state membre ale Uniunii Europene impun un număr mai mare de ore de muncă săptămânal, fie din necesități economice, fie din cauza culturii muncii locale.
Topul țărilor cu cele mai multe ore lucrate săptămânal:
| Țara | Ore lucrate/săptămână (2023) |
|---|---|
| Grecia | 39,8 ore |
| România | 39,5 ore |
| Polonia | 39,3 ore |
| Bulgaria | 39,0 ore |
| Portugalia | 38,8 ore |
Grecia și România conduc clasamentul, ambele fiind țări unde salariile sunt mai mici comparativ cu media UE, iar mulți angajați lucrează mai mult pentru a-și asigura un venit decent.
Țările cu cele mai scurte săptămâni de lucru din UE
La polul opus, țările din vestul și nordul Europei au cele mai scurte săptămâni de muncă.
Topul țărilor cu cele mai puține ore lucrate pe săptămână:
| Țara | Ore lucrate/săptămână (2023) |
|---|---|
| Olanda | 32,2 ore |
| Austria | 33,6 ore |
| Germania | 34,0 ore |
| Danemarca | 34,2 ore |
| Norvegia | 34,5 ore |
Diferențele pot fi explicate printr-o productivitate mai ridicată, politici de muncă flexibile și un nivel de trai mai înalt. Aceste țări au un echilibru mai bun între viața profesională și cea personală, fără a sacrifica performanța economică.
Disparități salariale în Europa: România printre ultimele locuri
Deși românii lucrează mai mult decât media europeană, salariul mediu pe oră rămâne unul dintre cele mai mici din UE.
| Țara | Salariul mediu pe oră (2023) |
|---|---|
| Luxemburg | 47,0 euro |
| Norvegia | 41,7 euro |
| Islanda | 40,0 euro |
| Finlanda | 30,0 euro |
| UE (media) | 24,0 euro |
| Polonia | 12,0 euro |
| Ungaria | 11,0 euro |
| România | 10,4 euro |
| Bulgaria | 8,0 euro |
După Bulgaria, România se află pe penultimul loc la nivelul salariilor medii pe oră. În comparație, în Luxemburg salariul este de aproape cinci ori mai mare decât în România, iar în Norvegia sau Islanda este de patru ori mai ridicat.
De ce sunt salariile din România atât de mici?
Mai multe motive contribuie la această situație:
- Nivelul scăzut de productivitate – În multe industrii, productivitatea muncii este mai mică decât în Vestul Europei.
- Investiții reduse în tehnologie și inovație – Automatizarea și digitalizarea sunt mai puțin dezvoltate decât în economiile occidentale.
- Piața muncii fragilă – Mulți angajați acceptă salarii mai mici din lipsa alternativelor viabile.
- Costul vieții mai redus – Deși prețurile au crescut semnificativ în ultimii ani, ele rămân mai mici decât în Vestul Europei.
Creșterea salariului mediu pe oră în România
Deși România are salarii mici, există un trend de creștere:
| An | Salariul mediu pe oră |
|---|---|
| 2021 | 8 euro |
| 2022 | 9 euro |
| 2023 | 10,4 euro |
Această creștere pare pozitivă, dar este afectată de inflație și de creșterea prețurilor la bunuri și servicii. Astfel, puterea reală de cumpărare a angajaților nu a crescut semnificativ.
România se confruntă cu o discrepanță semnificativă între numărul de ore lucrate săptămânal și salariile primite. Deși angajații români muncesc printre cele mai multe ore din Europa, veniturile lor rămân printre cele mai mici.
Pentru a reduce acest decalaj, România trebuie să:
- Crească productivitatea muncii prin investiții în educație și tehnologie.
- Atraga investiții străine care să ofere locuri de muncă mai bine plătite.
- Îmbunătățească legislația muncii pentru a garanta condiții mai bune de lucru și salarii echitabile.
Până atunci, România rămâne una dintre țările unde se muncește cel mai mult pentru cel mai puțin.
surse:veridica.ro euronews.ro
Comentariile sunt închise.