RESTAURARE. Bojdeuca lui Ion Creangă transformată de  de Consiliul Judeţean Iaşi în „butaforie de lux”

Un simbol al literaturii românești

Bojdeuca lui Ion Creangă din Iași este mai mult decât o simplă casă memorială. Este locul unde s-au născut unele dintre cele mai îndrăgite povești și amintiri din literatura română. Această modestă căsuță a devenit primul muzeu literar din România și, de-a lungul anilor, a fost un punct de pelerinaj pentru iubitorii de literatură.

De-a lungul timpului, bojdeuca a trecut prin numeroase restaurări și modificări, dar cele mai recente lucrări au declanșat un val de controverse. Comunitatea locală și pasionații de patrimoniu acuză autoritățile că, în loc să conserve autenticitatea locului, au transformat-o într-o versiune modernizată, lipsită de farmecul original.

Istoria bojdeucii: De la căsuță modestă la muzeu literar

Construită în 1842, casa a fost locuită de Ion Creangă între 1872 și 1889, alături de fiul său, Constantin. În această locuință simplă, situată pe dealul Țicăului, Creangă a scris „Amintiri din copilărie”, alături de numeroase basme și povești.

După moartea scriitorului, bojdeuca a fost lăsată în paragină. În 1915, autoritățile locale au propus achiziționarea casei, iar în 1917 a fost donată Universității din Iași. Datorită eforturilor Comitetului „Ion Creangă”, casa a fost restaurată și transformată în muzeu literar, fiind sfințită în 1918, de Florii.

De-a lungul decadelor, bojdeuca a suferit numeroase restaurări și consolidări:

• 1936: Prima restaurare majoră, inclusiv construcția unei locuințe pentru îngrijitor.
• 1940: După un cutremur devastator, au fost utilizate materiale de la Mănăstirea Neamț pentru refacerea structurii.
• 1977: Cutremurul a afectat din nou casa, necesitând o reconstrucție amplă.
• 1984-1985: Restaurare completă, incluzând și dezvoltarea unui complex muzeal, cu o clădire destinată expozițiilor și un amfiteatru în aer liber.

Aceste intervenții au fost necesare pentru conservarea structurii, dar întotdeauna s-a menținut aspectul autentic și spiritul locului.

Controversele modernizării recente

Ultima restaurare a bojdeucii a fost inițiată pentru a consolida structura și a îmbunătăți condițiile muzeale. Cu toate acestea, schimbările aduse au stârnit un val de critici.

Modificările contestate

Printre schimbările cele mai controversate se numără:

• Montarea de termopane și parchet, considerată de mulți o alterare a autenticității arhitecturale.
• Instalarea de prize și încălzire în pereți, o intervenție tehnologică ce nu se potrivește cu stilul tradițional al casei.
• Schimbarea aspectului exterior, care a pierdut din farmecul rustic inițial.

Aceste modificări au fost percepute de comunitatea locală ca o „profanare” a unui loc sacru al literaturii române.

Reacția publicului: Un val de revoltă

După anunțarea lucrărilor, reacțiile publicului nu au întârziat să apară. Pe rețelele sociale și în presa locală, restaurarea a fost numită „un dezastru arhitectural”, iar autoritățile au fost acuzate că au distrus patrimoniul cultural.

Comentarii critice din mediul online:

• „O bojdeucă de început de secol XIX, transformată în coteț de la Ikea.”
• „Nu ați reușit decât să distrugeți farmecul unic al bojdeucii, nicidecum să-l conservați.”
• „Urât, n-are termopane.” (Comentariu ironic, făcând aluzie la modificările moderne.)
• „Ați nenorocit ireversibil o clădire cu încărcătură culturală neprețuită!”

Aceste reacții arată cât de profundă este legătura dintre oameni și acest loc simbolic.

Autoritățile reacționează: Restaurare sau distrugere?

Confruntați cu acest val de nemulțumire, reprezentanții Consiliului Județean Iași și ai Muzeului Național al Literaturii Române au încercat să explice că intervențiile au fost necesare pentru protejarea bojdeucii pe termen lung.

Totuși, specialiștii în patrimoniu atrag atenția că restaurarea trebuie să respecte stilul original, iar orice modernizare trebuie să fie făcută cu grijă, pentru a nu altera autenticitatea locului.

În urma presiunii publice, Ministrul Culturii a anunțat că va analiza situația și va dispune verificări asupra lucrărilor.

Întrebări frecvente despre restaurarea bojdeucii

Ce este Bojdeuca lui Ion Creangă?
Bojdeuca lui Ion Creangă este casa memorială unde scriitorul a locuit între 1872 și 1889 și unde a scris unele dintre cele mai importante opere ale sale.

De ce este importantă restaurarea?
Pentru a proteja bojdeuca de deteriorare și a asigura conservarea acestui simbol cultural pentru generațiile viitoare.

De ce există controverse?
Modificările recente, precum termopanele, parchetul și instalațiile moderne, au fost criticate pentru că afectează autenticitatea istorică a locului.

Ce măsuri au fost luate după criticile publicului?
Ministrul Culturii a solicitat verificări, iar autoritățile locale au promis că vor analiza dacă modernizările pot fi ajustate pentru a respecta mai bine caracterul original al bojdeucii.

Cum poate fi protejat patrimoniul cultural?
Restaurările trebuie realizate sub supravegherea strictă a specialiștilor în patrimoniu, utilizând metode și materiale tradiționale pentru a păstra autenticitatea monumentelor istorice.

Concluzie: Conservare sau distrugere?

Bojdeuca lui Ion Creangă este un monument al literaturii și culturii românești, iar fiecare intervenție asupra sa trebuie făcută cu maximă responsabilitate. Restaurarea ar trebui să însemne păstrarea autentică a trecutului, nu modernizarea excesivă.

Rămâne de văzut dacă autoritățile vor răspunde preocupărilor exprimate de comunitate și vor corecta eventualele greșeli. Până atunci, Bojdeuca lui Ion Creangă continuă să fie un subiect fierbinte, demonstrând că patrimoniul cultural este o parte esențială a identității noastre naționale.

sursa foto: Rost Online