Colaborarea dintre România și Portugalia din anii ’70 și ’80 a dat naștere unui vehicul inedit, cunoscut sub numele de Portaro Pampas 260. Acest model, deși necunoscut pentru mulți pasionați de automobile, reprezintă o pagină importantă din istoria auto europeană. Bazat pe structura și designul vehiculelor ARO din România, dar beneficiind de motorizare japoneză și îmbunătățiri tehnice portugheze, Portaro Pampas 260 a demonstrat cum un produs autohton poate fi adaptat și rafinat pentru piețele externe.
Colaborarea Româno-Portugheză: Cum a apărut Portaro?
În anii ’70, industria auto din Europa era într-o continuă transformare, iar statele socialiste căutau metode de a-și exporta produsele pentru a obține valută. România, prin Uzina ARO din Câmpulung Muscel, era deja recunoscută pentru producția de vehicule de teren robuste, care se vindeau în peste 110 țări.
Portugalia, la rândul său, nu avea un producător auto puternic axat pe vehicule 4×4. În acest context, compania Portaro (PORTugal + ARO) a luat naștere printr-un parteneriat între firma portugheză Entreposto Comercial și producătorul român ARO. Prin acest acord, Portaro primea kituri de asamblare (CKD – Completely Knocked Down) de la ARO, pe care le adapta și le echipa cu elemente suplimentare pentru a răspunde cerințelor locale.
Astfel, începând cu 1975, Portaro a început să producă vehicule bazate pe modelele ARO 24 și ARO 10, însă cu îmbunătățiri semnificative în ceea ce privește motorizarea, transmisia și confortul.
Portaro Pampas 260: O evoluție a ARO
Unul dintre cele mai interesante modele dezvoltate de Portaro a fost Portaro Pampas 260, un vehicul care păstra esența ARO, dar cu multiple modificări menite să îl facă mai atractiv pe piața internațională.
Design și platformă
La prima vedere, Portaro Pampas 260 arată foarte asemănător cu modelele ARO 24, de la care își trăgea originea. Caroseria, șasiul și o mare parte dintre componentele mecanice erau similare, însă portughezii au adăugat diverse îmbunătățiri, în special la nivelul finisajelor și confortului.
Portaro a produs mai multe versiuni ale Pampas 260, printre care:
- SUV de teren
- Pick-up
- Vehicul utilitar pentru ferme și industrie
Motoarele Daihatsu: O îmbunătățire majoră
Unul dintre cele mai importante upgrade-uri față de modelele ARO fabricate în România a fost motorizarea. În loc să folosească motoarele românești produse la Brașov sau Câmpulung, Portaro a optat pentru motoare japoneze Daihatsu, o alegere care a îmbunătățit fiabilitatea și eficiența consumului de combustibil.
Printre motoarele folosite pe Portaro Pampas 260 se numărau:
- Daihatsu 2.5L Diesel – Un motor recunoscut pentru durabilitatea sa
- Daihatsu 2.8L Turbo Diesel – O variantă mai puternică, destinată versiunilor pick-up și off-road
Aceste motoare erau mai economice și mai rafinate decât cele produse în România la acea vreme. În plus, portughezii au dotat modelul cu servodirecție, un detaliu care lipsea la ARO-urile standard și care făcea ca manevrarea să fie mult mai ușoară.
Portaro Pampas 260 în Marea Britanie
Unul dintre momentele în care Portaro Pampas 260 a atras atenția publicului occidental a fost apariția sa în emisiunea britanică „Wheels”, difuzată de Thames TV în anii ’80.
Jurnaliștii britanici care au testat modelul au remarcat că Portaro Pampas 260 oferea o alternativă viabilă la Land Rover Defender, având un preț competitiv și performanțe off-road decente. Totuși, au subliniat și faptul că, deși îmbunătățit față de ARO, nivelul de finisare și confort era sub standardele vest-europene.
La vremea respectivă, prețul unui Portaro Pampas 260 pick-up era de aproximativ 7.000 de lire sterline, fiind în aceeași categorie cu un Land Rover Defender echipat complet.
Sfârșitul producției Portaro
Între 1975 și 1995, Portaro a produs anual aproximativ 2.000 de unități, majoritatea fiind vândute în Portugalia și Spania, dar și pe alte piețe europene. Cu toate acestea, în anii ’90, producția a încetat, din cauza problemelor economice și a competiției tot mai mari de pe piața vehiculelor de teren.
Astăzi, Portaro Pampas 260 este o raritate, iar exemplarele rămase sunt apreciate de colecționari și pasionați de vehicule 4×4 clasice.
Comentariile sunt închise.