Băncile sunt instituții de încredere, menite să protejeze economiile clienților și să respecte regulile stricte ale pieței financiare. Însă, un caz recent scoate la iveală o poveste uluitoare în care OTP Bank România a fost implicată într-o fraudă masivă de peste 11 milioane euro. Chiar dacă ancheta DIICOT a descoperit nereguli grave, banca a scăpat de acuzațiile penale, mulțumită unei amenzi aplicate anterior de Banca Națională a României.
OTP Bank fraudă România
OTP Bank România s-a aflat în centrul unui scandal de proporții, în urma unor tranzacții suspecte care au dus la pierderi uriașe pentru compania offshore Paxum Inc Belize. Ancheta DIICOT a scos la lumină o serie de nereguli, însă, în mod surprinzător, instanța a confirmat ordonanța de clasare a dosarului. Motivul? Principiul juridic „ne bis in idem”, care interzice sancționarea de două ori pentru aceeași faptă.
Această decizie ridică numeroase semne de întrebare despre cum funcționează sistemul de reglementare bancară din România și cât de eficiente sunt măsurile luate împotriva fraudelor financiare de asemenea anvergură.
Cum a început scandalul OTP Bank – Paxum Inc?
Potrivit unor surse judiciare citate de Gândul.ro, în mod normal, probele existente față de „persoana juridică OTP Bank” și față de angajații acesteia permiteau „cu lejeritate” trimiterea în judecată.
Totul a ieșit la iveală în august 2021, când procurorii DIICOT au început să investigheze o grupare suspectată că ar fi folosit metode frauduloase pentru a retrage bani din conturile Paxum Inc deschise la OTP Bank – Sucursala Buzești, București.
Se pare că banca a permis transferuri uriașe de bani, fără a respecta procedurile de verificare a clientelei, ceea ce a facilitat fraudarea conturilor respective. În mod normal, astfel de tranzacții ar fi trebuit să fie semnalate și blocate, însă acest lucru nu s-a întâmplat.
Ce nereguli au descoperit procurorii DIICOT?
Ancheta a scos la lumină mai multe încălcări flagrante ale legislației:
- Mii de litigii clasificate eronat cu risc scăzut
- Împrumuturi externalizate ilegal
- Provizioane subdimensionate pentru credite de zeci de milioane de euro
- Încasarea de comisioane și dobânzi ilegale
- Nerespectarea procedurilor de cunoaștere a clientelei
Mai mult, s-a descoperit că banca ar fi ignorat avertismentele legate de conturile suspecte și nu a blocat tranzacțiile suspecte, facilitând astfel frauda.
Principiul „ne bis in idem” – Cum a scăpat OTP Bank de acuzații?
Unul dintre cele mai controversate aspecte ale acestui caz este aplicarea principiului „ne bis in idem”. Potrivit acestui principiu juridic, o persoană sau entitate nu poate fi sancționată de două ori pentru aceeași faptă.
În acest context, BNR sancționase deja OTP Bank cu o amendă de 500.000 lei pentru aceste nereguli, ceea ce a dus la clasarea dosarului penal de către DIICOT.
Această decizie a generat critici din partea specialiștilor în drept penal, care consideră că aplicarea unei simple amenzi nu ar trebui să exonereze banca de răspundere penală pentru o fraudă de asemenea amploare.
Rolul Băncii Naționale a României în acest caz
BNR, ca autoritate de reglementare a sistemului bancar, are obligația de a monitoriza și sancționa practicile ilegale din acest sector. Cu toate acestea, în acest caz, intervenția BNR pare să fi avut un efect neașteptat – protejarea OTP Bank de răspundere penală.
Decizia BNR de a aplica o amendă administrativă a fost considerată suficientă, iar acest lucru a dus la închiderea dosarului penal. Criticii susțin că o astfel de abordare riscă să creeze un precedent periculos, permițând băncilor să evite răspunderea penală prin simpla acceptare a unor sancțiuni administrative.
Acuzațiile împotriva OTP Bank și angajaților săi
Chiar dacă dosarul a fost clasat, acuzațiile inițiale erau extrem de grave:
- Constituire a unui grup infracțional organizat
- Complicitate la înșelăciune cu consecințe deosebit de grave
- Abuz în serviciu cu consecințe grave
Se pare că funcționarii OTP Bank ar fi ignorat semnalele de alarmă și ar fi permis efectuarea unor tranzacții ilegale, fără a verifica veridicitatea documentelor depuse.
Banca Transilvania cumpără OTP Bank România
Un alt aspect important al acestui caz este faptul că Banca Transilvania a achiziționat OTP Bank România în iulie 2024. Potrivit anunțului oficial, OTP Bank România își va schimba numele în Banca Transilvania la 28 februarie 2025.
Această tranzacție ridică noi întrebări:
- Va afecta acest scandal reputația Băncii Transilvania?
- Vor exista noi anchete asupra OTP Bank după preluare?
- Se va schimba modul în care sunt gestionate astfel de fraude în viitor?
Cazul OTP Bank România reprezintă un exemplu șocant al modului în care o bancă poate scăpa de răspunderea penală, în ciuda dovezilor clare de fraudă.
Prin aplicarea principiului „ne bis in idem”, banca a evitat un proces penal, iar sancțiunea aplicată de BNR a fost considerată suficientă. Cu toate acestea, rămân întrebări serioase despre eficiența sistemului de reglementare și despre măsurile necesare pentru a preveni astfel de situații în viitor.
Comentariile sunt închise.