În plină perioadă comunistă, sub conducerea lui Nicolae Ceaușescu, România a fost martora unei ample campanii de rescriere a istoriei, orchestrată de propaganda regimului. Una dintre cele mai cunoscute mistificări este reinventarea biografiei regelui dac Burebista, prezentat în această perioadă ca un precursor al lui Ceaușescu. Prin reinterpretarea trecutului, regimul și-a consolidat imaginea, creând o falsă legătură cu istoria glorioasă a dacilor. În acest articol, explorăm cum și de ce a fost folosită figura lui Burebista pentru a susține ambițiile politice ale lui Ceaușescu.
Contextul propagandistic al anilor ’80
Anii ’80 au reprezentat un apogeu al propagandei în România comunistă. Nicolae Ceaușescu și-a dorit ca regimul său să fie perceput nu doar ca unul modern și progresist, ci și ca o continuitate firească a trecutului național glorios. Astfel, propaganda a devenit un instrument de legitimare a regimului, iar istoria a fost una dintre principalele victime ale acestei mistificări. În acest context, figura regelui dac Burebista a fost reinterpretată pentru a reflecta idealurile și aspirațiile regimului.
Vizita din Iran și lecția de propagandă inspirată de Șahul Pahlavi
În 1971, Nicolae Ceaușescu a participat la o grandioasă celebrare organizată de șahul Iranului, Mohammad Reza Pahlavi, care marca 2.500 de ani de la înființarea Imperiului Persan. Impresionat de fastul și amploarea evenimentului, Ceaușescu a recunoscut valoarea propagandistică a unei astfel de sărbători și a decis să organizeze un eveniment similar pentru a exalta istoria României. Astfel, în 1980, s-a desfășurat o mare ceremonie la București, celebrând 2.050 de ani de la formarea primului stat dac unitar și centralizat sub conducerea lui Burebista. Evenimentul a fost folosit ca simbol al „legăturii” istorice cu regimul comunist, subliniind că acest stat dacic centralizat era un precursor al României moderne, unită și condusă de Ceaușescu.
Marea ceremonie de pe Stadionul 23 August
În august 1980, stadionul 23 August din București a fost gazda unei impresionante ceremonii de aniversare a statului dac. Evenimentul a coincis cu desfășurarea Congresului Mondial de Istorie, găzduit tot la București, unde peste 3.000 de istorici din întreaga lume au participat la sesiuni speciale dedicate istoriei antice, inclusiv la o sesiune dedicată lui Burebista. Această ocazie a fost exploatată la maximum de propaganda românească, dorindu-se crearea unei „dimensiuni internaționale” pentru regele dac și transformarea sa într-un simbol al regimului.
Historica Zoe Petre afirma că acest eveniment nu doar că a servit scopurilor propagandistice ale regimului, dar a fost și o oportunitate de a consolida percepția României ca o națiune cu o istorie unitară și străveche, capabilă de fapte mari. Această imagine nu avea o bază reală în istorie, însă servea perfect scopurilor ideologice ale vremii.
Reinventarea lui Burebista ca simbol al regimului
Pentru a întări legătura simbolică între trecut și prezent, propaganda comunistă a reconfigurat imaginea lui Burebista, transformându-l într-un conducător vizionar și puternic, caracteristici dorite pentru Ceaușescu. În această narațiune creată, Burebista a fost prezentat ca un rege al dacilor care a reușit să unifice triburile și să creeze un stat independent și centralizat – o imagine ce se suprapunea cu aspirațiile regimului comunist de unitate și putere. Astfel, Burebista a fost asociat, prin prisma „spiritului său de conducător”, cu Ceaușescu, care a fost prezentat drept „continuatorul” viziunii de unificare și independență națională.
Efectele propagandei asupra percepției istoriei
Propaganda comunistă din perioada lui Ceaușescu a avut un impact puternic asupra percepției publicului asupra istoriei. Populația a fost învățată să vadă istoria ca pe un continuu care justifică prezentul și idealurile regimului. Figurile istorice au fost reinterpretate, iar faptele istorice manipulate pentru a crea o imagine a trecutului care să susțină și să legitimeze conducerea autoritară a lui Ceaușescu.
Concluzie: Mistificarea istoriei și moștenirea sa în mentalul colectiv
Astăzi, mistificările istorice din perioada comunistă rămân în memoria colectivă, fiind un exemplu clar al influenței pe care propaganda o poate avea asupra percepției asupra trecutului. Reinventarea biografiei lui Burebista ca să se potrivească cu idealurile regimului Ceaușescu a reprezentat o încercare de a crea o falsă continuitate istorică între epoca dacică și regimul comunist, inducând ideea că „România Mare” își avea rădăcinile în timpul dacilor. Impactul acestei propagande rămâne încă vizibil în percepțiile populare asupra istoriei, iar înțelegerea acestor practici este esențială pentru a putea separa adevărul istoric de ficțiune.
Comments are closed.