Coiful de la Coțofenești este un artefact impresionant și valoros, reprezentând măiestria și cultura geto-dacilor din prima jumătate a secolului al IV-lea î.Hr. Descoperit în anul 1928 în satul Coțofenești, comuna Poiana Vărbilău, județul Prahova, de către un elev al școlii primare din localitate, coiful a stârnit interesul și admirația specialiștilor și a publicului larg datorită complexității și stării sale excepționale de conservare. Este o piesă din aur masiv, cântărind 770 grame, aproape intactă. Singura parte lipsă este partea superioară a calotei, dar în rest, nici un detaliu de decor nu este deteriorat, ceea ce îl face cu atât mai valoros din punct de vedere istoric și arheologic.
Coiful de la Coțofenești este inclus în toate manualele de istorie pentru învățământul primar, gimnazial și liceal, precum și în principalele tratate de istorie publicate în România după 1960.
Coiful de aur a fost inițial adus la Muzeul Național de Antichități din București, unde a fost păstrat până în 1970. În prezent, acesta este expus la Muzeul Național de Istorie a României, în sala de tezaur, unde continuă să fie admirat de numeroși vizitatori. Datarea coifului în jurul anilor 400 î.e.n. sugerează că acesta a aparținut foarte probabil unui rege geto-dac, o căpetenie a unei formațiuni politice autohtone constituită în zonă pe la sfârșitul secolului V, începutul secolului IV i.e.n.
Privit din lateral, coiful impresionează prin detaliile sale artistice și prin complexitatea designului. Calota de aur este împodobită cu șapte rânduri paralele de nasturi conici radiați și are pe marginea inferioară un chenar de linii spirale punctate, care încadrează patru plăci acoperite cu reliefuri. Placa din față reprezintă o pereche de ochi holbați, cu sprâncene duble și întoarse în așa fel încât să inspire groază. Acest motiv apotropaic, menit să alunge spiritele rele, se regăsește și pe alte coifuri antice descoperite pe teritoriul României.
Placa din spate, despărțită în două registre, înfățișează în registrul superior figuri de oameni fantastici cu picioarele în formă de șerpi, iar în cel inferior, animale fantastice urmărindu-se unele pe altele. Cele două plăci laterale prezintă scene de sacrificiu, cu preoți purtând pe cap tiare. Conform altor autori, pe cele două obrăzare fixe dreptunghiulare, care au fiecare câte un orificiu la bază, este reprezentată aceeași scenă de sacrificiu: un războinic înjunghiind un berbec.
Coiful de paradă a fost lucrat din două bucăți de tablă de aur, produse prin batere la rece, dintr-un lingou de aur natural, nerafinat. Compoziția aurului folosit este de 760‰ Au, 225‰ Ag și 10‰ Cu. Tabla de aur utilizată pentru producerea coifului are grosimi variabile, de la 2,82 mm în partea de la bază, până la numai 0,76 mm în zona superioară a calotei păstrate. Corpul principal al coifului are o înălțime totală de 24,32 cm, iar diametrul interior variază: 18,42 cm în zona mediană (la ochi), 17,6 cm la urechi și 13,5 cm în zona rupturii calotei.
Acest artefact remarcabil oferă o privire fascinantă în lumea și cultura geto-dacilor, reflectând nu doar abilitățile lor tehnice și artistice, dar și credințele și structurile lor sociale. Coiful de la Coțofenești rămâne un simbol al patrimoniului cultural românesc, un obiect de studiu și admirație pentru generațiile viitoare.
Comments are closed.