Mircea Eliade (n. 9/22 martie 1907, București, România – d. 22 aprilie 1986, Chicago, Illinois, SUA) a fost o figură marcantă în domeniul istoriei religiilor, precum și un scriitor de ficțiune, filozof și profesor renumit. Activitatea sa academică și literară a avut un impact profund atât în România, cât și pe plan internațional.
Începând cu anul 1957, Eliade și-a desfășurat activitatea ca profesor la Universitatea din Chicago, unde a deținut catedra de istoria religiilor Sewell L. Avery din 1962. În 1966, a devenit cetățean american naturalizat și a fost onorat cu titlul de Distinguished Service Professor, un titlu prestigios acordat pentru contribuțiile sale excepționale.
Opera sa vastă cuprinde 30 de volume științifice, opere literare și eseuri filozofice, traduse în 18 limbi, reflectând o tematică variată și profundă. Pe lângă acestea, Eliade a publicat aproximativ 1200 de articole și recenzii. Jurnalele sale intime și manuscrisele inedite completează un corpus impresionant de peste 80 de volume, subliniind prolificitatea și diversitatea sa intelectuală.
Mircea Eliade a devenit membru post-mortem al Academiei Române în 1990, consolidându-și astfel locul în panteonul marilor intelectuali români. Moștenirea sa continuă să influențeze studiul religiilor și literatura contemporană, fiind un reper esențial pentru academicieni și cititori deopotrivă.
„Fetele, când ajung femei, ori se pregătesc să se transforme în cocote, ori își transformă iubitul într-un pui.”
„Experiența este singura în stare să ne ofere informație reală despre viață!”
„Viaţa e ca o femeie pe care o iubeşti şi care te înşeală. Toată ura ce o îndrepţi împotriva ei e în fond tot dragoste…”
„A face acte nesancționabile, nu înseamnă a fi liber.”
„Oamenii cred în nemurire fiindcă vor să trăiască, nu ei ci acei ce le sunt dragi lor.”
„Stângăciile, că și timiditatea au un farmec discret prin surprizele pe care le provoacă, prin panica naivă care o răspândesc.”
„Eu am înțeles de ce nu sunt mulțumit. Pentru că nu mi-am deschis sufletul prietenilor.”
„Nu pot cunoaște adevărata dragoste, decât depășind-o.”
„A evita ridicolul însemna a refuza singura şansa de nemurire.”
„E preferabil să iubeşti un geniu, decât capodoperele unui mediocru.”
„Nu ești învins decât dacă refuzi lupta.”
„A fi liber înseamnă, înainte de toate, a fi responsabil față de tine însuți.”
„Binele făcut la nevoie ţi-l răsplăteşte înzecit Dumnezeu când nici nu te gândeşti…”
„Spiritul este găselnița materiei.”
„Limba este calea, niciodată scopul.”
„În loc să gândim noi gândurile, ne gândesc ele pe noi.”
„Am ieșit din mine ca să pășesc mai departe.”
„Totul este posibil, împotriva tuturor rațiunilor.”
„Tinerețea e ispitită de mediocritatea sentimentală și cerebrală, de iluzia unei fericiri comode.”
„Dacă uiţi, te rătăceşti.”
„Miracolul morții nu constă în ceea ce sfârșește ea, ci în ceea ce începe.”
„Dacă există o fericire pe pământ, apoi aceasta este prietenia.”
„În iubire ne deșteptăm totdeauna prea târziu.”
„A trăi cu ziarele înseamnă a te imbeciliza.”
„Se confundă prea des moartea cu cadavrul.”
„Dacă adevărul nu se află prin dragoste, oriunde s-ar afla el, nu mă interesează.”
„Nu există boli, ci numai bolnavi.”
„Când ești bătrân, iubești mai mult și suferi mai puțin.”
„Libertatea absolută se câștigă prin dragoste. Căci doar dragostea îl eliberează pe om de natura sa.”
„Viaţa este durere, fiindcă e încadrată într-un ocean de iluzii şi, în acelaşi timp, viciată de ignoranţă.”
„Mai bine o dragoste pierdută decât una neavută.”
„Toți suntem nemuritori, dar trebuie să murim întâi.”
„Nemurirea sufletului e o consolare. Dar nu trebuie să abuzăm de ea.”
„Nu sunt pierdute decât acele bătălii pe care nu le începi niciodată.”
„Femeia te invită întotdeauna s-o privești așa cum vrea ea.”
„Moartea dă unor oameni o viață față de care existența lor pământească ajunge o simplă umbră.”
Comments are closed.