Maria Tănase, „pasărea măiastră a cântecului românesc”

Maria Tănase: Legenda Vie a Muzicii Românești

Introducere

Supranumită „Pasărea Măiastră a muzicii româneşti”, „Edith Piaf a României”, „reprezentanta întregii românimi”, „marea doamnă a milenarului cântec românesc”, „mitul Maria Tănase”, ori „Privighetoarea cântecului popular românesc”, Maria Tănase a reprezentat un fenomen unic în muzica românească, fiind considerată şi prima divă din ţara noastră, în adevăratul sens al termenului.

Maria Tănase a avut, de-a lungul existenţei, iubiri pătimaşe, începând cu dragostea din adolescenţă pentru medicul cu care a rămas însărcinată, relaţia pasională cu sculptorul Constantin Brâncuşi, pe care l-a idolatrizat, dragostea nebună pentru un spion francez, pentru care şi-a vândut averea ca să-l scape de închisoare şi căsătoria cu Clery Sachelarie, cel care avea să-i tolereze absolut toate capriciile şi aventurile. A fost o femeie care, practic, nu şi-a refuzat nimic, nici măcar aventuri de o noapte, care i-au adus, pentru o vreme, aprecieri critice, şi nu se jena să cheltuiască, peste noapte, sume considerabile acumulate din prestaţiile artistice desăvârşite.

Una dintre cele mai fascinante poveşti de dragoste a fost cu sculptorul Constantin Brâncuşi. Povestea lor, deși scurtă, a fost intensă și pasională, Maria declarând că Brâncuși a fost marea iubire a vieții ei.

Maria Tănase s-a născut la 25 septembrie 1913, în mahalaua Cărămidarilor din București, fiind al treilea copil al florarului Ion Coandă Tănase și al Anei Munteanu. În anul 1921, Maria îşi face debutul pe o scenă la Căminul Cultural „Cărămidarii de Jos” din Calea Piscului. Apoi, în 1930, se angajează casieriţă la un birt, unde obişnuia să cânte, fiindu-i descoperit talentul de către Sandu Eliad.

În 1934, Maria se angajează la Teatrul „Cărăbuș”, condus de Constantin Tănase, unde își începe cariera artistică profesionistă. Aici este descoperită de folcloristul Harry Brauner, care a recunoscut imensul său talent și a ajutat la lansarea ei.

În anul 1936, Maria imprimă primele sale cântece populare, iar în 1938 debutează radiofonic în cadrul emisiunii „Ora satului”. Acest debut a fost apreciat de critici și public, marcând începutul unei cariere strălucite.

În 1939, Maria Tănase reprezintă România la Expoziția Universală de la New York, alături de alți mari artiști români, unde cunoaște un succes fulminant.

În perioada legionarilor, Maria Tănase devine indezirabilă, iar toate înregistrările sale sunt distruse. După ce i se permite să cânte din nou, participă la turnee de propagandă în Turcia și alte țări, unde impresionează publicul cu talentul său.

În anul 1952, Maria începe să predea la noua catedră de cânt popular din București. Este laureată a Premiului de Stat în 1955 și primește titlul de Artist Emerit în 1957.

La începutul primăverii lui 1963, Maria Tănase este diagnosticată cu cancer pulmonar. După câteva luni de suferință, se stinge din viață pe 22 iunie 1963, la București. Dorința sa a fost ca înmormântarea să fie simplă și să fie făcută o fântână „pe un drum secetos, dornic de apă” pentru a ajuta drumeții.

Maria Tănase a lăsat în urmă o moștenire culturală imensă. Fonoteca de Aur a Radioului păstrează un singur interviu cu ea, iar Festivalul-Concurs Naţional al interpreţilor cântecului popular românesc „Maria Tănase” este organizat anual în onoarea ei.

Maria Tănase rămâne un simbol al muzicii românești, o artistă care a trăit și a cântat cu o pasiune inegalabilă. Viața și cariera sa continuă să inspire generații de artiști și iubitori de muzică populară românească.