Iuliu Maniu, omul care a adus Transilvania acasă, ucis de comunişti.

Iuliu Maniu s-a născut în 8 ianuarie 1873, la Şimleu Silvaniei, şi a ocupat funcţii importante în stat, fiind de trei ori prim-ministru al României, preşedinte al Partidului Naţional Ţărănesc, membru de onoare al Academiei Române, preşedinte al Consiliului Dirigent din Transilvania şi deputat în Parlamentul de la Budapesta şi în cel de la Bucureşti.

Primul Război Mondial îl găseşte pe Iuliu Maniu de jurist al Episcopiei greco-catolice de la Blaj şi vicepreşedinte al Partidului Naţional Român.

În toamna lui 1918, Iuliu Maniu se află la Viena, copleşită de tulburările care au însoţit prăbuşirea Imperiului. Deşi avea un grad inferior, autoritatea sa în rândul soldaţilor români era imensă. Autorităţile militare vieneze i-au cerut să folosească regimentele româneşti pentru a păstra ordinea în oraş.

Conf. univ.Valentin Şerdan-Orga, director BCU Cluj: Prezenţa lui Maniu i-a adus pe toţi la acelaşi numitor; a reuşit să evite contaminarea cu ideologia revoluţionară şi cu dezmăţul care a cuprins trupele austriece, au asigurat pentru o bună perioadă de timp ordinea în Viena. Sigur exista şi autoritatea unui general român, Ioan Boeriu, care avea în cadrul Ministerul de Război avea şi o funcţie, după ce a fost proclamată Republica. Prezenţa lui ca şi militar, şi a lui Iuliu Maniu prin prestanţa de care se bucura, a păstrat aceste trupe române la un loc, au fost aduse apoi într-o ordine în Transilvania devenind elemente ale gărzilor naţionale.

La 18 octombrie, în Parlamentul de la Budapesta, Alexandru Vaida Voevod dă citire Declaraţiei de Autodeterminare a românilor, apoi ia fiinţă Consiliul Naţional Român, un guvern provizoriu care a preluat puterea în toate teritoriile locuite de români: Transilvania, Crişana şi Banat.

În cadrul acestor tratative, Maniu a spus foarte clar ce vor românii: să îşi decidă singuri soarta. Ruptură totală.

Folosindu-se de reţelele Partidului Naţional Român, de cele ale Bisericii Greco-Catolice şi a celei Ortodoxe, în toate comitatele şi aşezările din Transilvania au apărut Consilii Naţionale Româneşti. Ele i-au ales 1228 de delegaţi pentru Adunarea Naţională de la Alba Iulia.

Rezoluţiunea de Unire a fost citită de episcopul greco-catolic Iuliu Hossu.

Florentin Crihălmeanu, episcop greco-catolic: Ceea ce spune episcopul Hossu acolo este foarte important, e ceasul Domnului. A fost efectiv un timp un cheros, daca nu se intampla atunci, mai devreme sau mai tarziu, nu era loc de asa ceva. A fost un timp cu totul extraordinar.

Prof. Florin Muller, Universitatea Bucureşti: Transilvania a străbătut o lungă perioadă printr-o interfaţă care a fost denumită Consiliul Dirigent, Partidul Naţional Român în frunte cu Iuliu Maniu, operând din punct de vedere administrativ în această zonă încă o bună perioadă de timp, până în 1920 în timpul guvernului Averescu, când administraţia centralizată de la Bucureşti devine dominantă şi regulile administrative se construiesc altfel.

Din poziţia de preşedinte al Consiliului Dirigent, în 1919, Iuliu Maniu înfiinţează 20 de licee în Transilvania cu predare în limba română. Înainte de Unire erau doar 3. Înfiinţează 20 de licee, unul chiar la Şimleul Silvaniei, căruia îi dă numele unchiului său “Simion Bărnuţiu”. Tot el, contribuie prin acel minister din cadrul Consililului Dirigent, la înfiinţarea secţiei române a Universităţii de la Cluj.

Iuliu Maniu: „Nicio jertfă nu e prea mare când este pentru neam şi adevăr”