În era digitală, dezinformarea online devine o armă periculoasă, utilizată pentru a induce în eroare și a manipula opinia publică. Un exemplu recent de fake news este circulația unei imagini a unui bordei vechi, prezentat fals ca fiind din Teleorman, România, deși, în realitate, fotografia a fost realizată în Ungaria, în anii ’70, lângă Budapesta.
Fotografia reală aparține lui Tamás Révész (n. Budapest, 1946) – fotograf. Imagini din cartea de reportaj Farewell to the Gypsy Colony, publicată în 1976, de Ervin Tamás (text) și Tamás Révész (fotografii).
Această minciună grosolană a fost preluată și distribuită inclusiv de anumite grupuri și partide politice, care s-au folosit de imagine pentru a-și susține narativele naționaliste și pentru a manipula emoțiile publicului.
Cum a apărut dezinformarea?
Această fotografie a fost inițial utilizată de grupuri extremiste maghiare, care o prezentau ca pe o dovadă a nivelului de trai scăzut al românilor din așa-zisul „Regat”. Folosirea termenului „regățeni” într-un sens peiorativ face parte dintr-o strategie de denigrare, menită să creeze disensiuni între români și să alimenteze propaganda antiromânească.
Ulterior, imaginea a fost preluată de anumite entități din România, care au folosit-o pentru a susține ideea unui așa-zis declin economic al unor regiuni ale țării. În realitate, totul este o mistificare menită să influențeze percepția publicului.
Ce spune adevărul?
✔ Imaginea nu este din România!
✔ Bordeiul fotografiat nu se află în Teleorman, ci în Ungaria, lângă Budapesta!
✔ Fotografia datează din anii ’70 și nu reflectă realitatea actuală!
✔ Este folosită intenționat pentru a dezinforma și manipula opinia publică!
Aceasta este o practică clasică de fake news, în care se preia o imagine reală, dar i se schimbă contextul pentru a transmite un mesaj fals.
Cum să te protejezi de fake news și dezinformare?
🔎 Verifică sursa informației – Nu distribui știri de pe site-uri obscure sau pagini de social media care nu au credibilitate.
📸 Folosește motoare de căutare inversă pentru imagini – Platforme precum Google Images sau TinEye îți permit să verifici originea unei fotografii.
📰 Consultă surse de încredere – Instituțiile media serioase verifică informațiile înainte de publicare.
⚠ Fii sceptic la informațiile care îți stârnesc emoții puternice – Fake news-urile sunt concepute pentru a genera indignare sau furie, ca să fie distribuite rapid.
🚫 Nu deveni o victimă a manipulării – Nu distribui informații neverificate și nu te lăsa folosit în jocuri propagandistice.
Concluzie: răspândește adevărul, nu minciuna!
Dezinformarea despre bordeiul din Ungaria este doar un exemplu dintr-un val uriaș de fake news care circulă pe internet. Astfel de manipulări sunt folosite pentru a diviza oamenii, a crea conflicte artificiale și a influența opinia publică.
📢 Este datoria fiecăruia dintre noi să combatem aceste falsuri! Distribuie acest articol și informează-i pe cei din jur despre pericolele dezinformării! ❌📰
Întrebări frecvente (FAQ)
1. De unde provine poza cu bordeiul?
Fotografia a fost realizată în anii ’70 în Ungaria, lângă Budapesta, și nu în România.
2. Cine a răspândit dezinformarea?
Inițial, grupuri extremiste maghiare au folosit imaginea pentru a denigra românii, iar ulterior a fost preluată de unele partide și pagini naționaliste din România.
3. Cum pot verifica dacă o imagine este reală?
Poți folosi Google Images sau TinEye pentru a verifica originea unei fotografii și pentru a afla dacă a fost folosită în alte contexte.
4. Ce pot face pentru a combate fake news?
Nu distribui informații neverificate, informează-te din surse sigure și educă-i pe cei din jur despre riscurile manipulării online.
Media: https://centraleuropeantimes.com/2021/10/exhibition-director-tamas-revesz-takes-cet-on-a-digital-tour-of-world-press-photo-2021/
Comentariile sunt închise.