Decizie istorică: Parlamentul European cere Federației Ruse să returneze României tezaurul furat

Un nou capitol în lupta pentru recuperarea tezaurului României

După mai bine de un secol de așteptare și multiple eforturi diplomatice, Parlamentul European a adoptat o rezoluție istorică prin care solicită Federației Ruse să returneze tezaurul României, transferat în Rusia în perioada 1916-1917. Această inițiativă reprezintă un moment crucial în demersul României de a-și recupera patrimoniul de valoare inestimabilă, confiscat în contextul Primului Război Mondial.

Tezaurul României – o comoară istorică pierdută în Rusia

În timpul Primului Război Mondial, România a fost nevoită să ia o decizie extrem de dificilă. În fața pericolului invaziei Puterilor Centrale, autoritățile române au hotărât transferul tezaurului național în Rusia, considerată la acea vreme un aliat sigur. Însă, odată cu izbucnirea Revoluției Bolșevice din 1917, Rusia Sovietică a refuzat să-l mai returneze.

Conform documentelor istorice, tezaurul României includea:

• 91,5 tone de aur fin din rezervele Băncii Naționale a României
• Bijuterii regale, incluzând obiecte unicat cu o valoare istorică imensă
• Monede rare, colecții numismatice și artefacte de patrimoniu
• Documente de arhivă și obiecte culturale, inclusiv manuscrise valoroase

Toate aceste bunuri reprezintă un simbol al identității și istoriei naționale, iar pierderea lor este o rană deschisă în memoria colectivă a României.

Parlamentul European susține recuperarea tezaurului

Recent, Parlamentul European a adoptat o rezoluție oficială prin care cere Federației Ruse returnarea integrală a tezaurului românesc. Inițiativa a fost susținută de toți europarlamentarii români, iar unul dintre cei mai vocali promotori ai acestui demers a fost Eugen Tomac.

Corina Crețu, un alt europarlamentar român, a subliniat că refuzul Rusiei de a restitui tezaurul reprezintă o încălcare gravă a normelor internaționale și un act de injustiție istorică. Această rezoluție reiterează importanța respectării dreptului internațional și a acordurilor diplomatice care garantează dreptul României asupra propriilor bunuri naționale.

Importanța acestui demers pentru România

Această solicitare vine într-un moment geopolitic tensionat, în care relațiile dintre Uniunea Europeană și Rusia sunt din ce în ce mai complicate. Returnarea tezaurului României ar reprezenta:

• Un act de justiție istorică, restabilind drepturile României asupra patrimoniului său
• O demonstrație a respectului pentru acordurile internaționale și normele de drept
• O recunoaștere oficială a unei nedreptăți istorice suferite de România

În plus, această rezoluție ar putea influența și alte state europene care au revendicări similare asupra bunurilor culturale confiscate de Rusia de-a lungul istoriei.

Poziția Rusiei privind returnarea tezaurului

Federația Rusă a refuzat constant orice negociere privind returnarea tezaurului românesc. Oficialii ruși consideră că problema a fost „rezolvată” și că România nu mai are drepturi asupra acestuia.

Această atitudine este contrazisă de numeroase documente istorice, care arată că Rusia a recunoscut în repetate rânduri dreptul României asupra tezaurului, inclusiv în perioada interbelică. De altfel, în 1935, Uniunea Sovietică a restituit României o mică parte din tezaur (aproximativ 33 kg de aur și câteva arhive), însă majoritatea bunurilor rămân încă pe teritoriul Rusiei.

Ce urmează după această rezoluție?

Adoptarea acestei rezoluții este un prim pas important, însă este nevoie de presiune diplomatică continuă pentru ca Rusia să accepte negocierea returnării tezaurului. Printre pașii următori se numără:

• Discuții la nivel internațional, implicând instituții europene și ONU
• Susținerea inițiativei de către alte state europene cu revendicări similare
• Continuarea eforturilor diplomatice ale României, prin Ministerul de Externe și Banca Națională

Uniunea Europeană poate juca un rol esențial în aceste negocieri, având pârghii economice și politice prin care să determine Federația Rusă să respecte dreptul internațional.

Rezoluția Parlamentului European reprezintă un moment cheie în eforturile României de a-și recupera tezaurul național. Deși Rusia refuză în continuare să discute această problemă, presiunea internațională ar putea juca un rol crucial în viitor.

Returnarea tezaurului ar fi nu doar o reparație istorică, ci și un exemplu de respect pentru patrimoniul cultural al unei națiuni. România va continua să lupte pentru drepturile sale, iar sprijinul Uniunii Europene este esențial în această bătălie diplomatică.