Cecilia Cuțescu-Storck, un nume de referință în arta românească și europeană, a intrat în istorie ca prima femeie profesor de artă din Europa. Aceasta a fost o realizare remarcabilă într-o epocă în care arta era dominată de bărbați. De-a lungul vieții sale, Cecilia a demonstrat o pasiune inegalabilă pentru artă, atât prin operele sale, cât și prin contribuțiile sale la dezvoltarea plasticii românești.
Viața și educația
Născută în comuna Câineni, lângă Râmnicu Vâlcea, Cecilia Cuțescu-Storck a fost adoptată de bunicii materni, preluând numele de familie Cuțescu. Talentul său artistic a fost remarcat de la o vârstă fragedă, iar pictorul polonez Tadeusz Ajdukiewicz i-a recomandat să studieze în străinătate.
În 1897, a plecat la München pentru a studia la Damenakademie, unde a fost îndrumată de profesorii Fehr și Schmidt. A continuat studiile la Paris, la Académie Julian, având mentori precum Jean-Paul Laurens și Benjamin Constant, iar la École de Beaux-Arts a lucrat sub îndrumarea profesorului Humbert.
Cariera artistică
Pe parcursul șederii în Franța, Cecilia s-a căsătorit cu violonistul Romulus Kunzer și a avut un fiu, Romeo. Deși a locuit în Franța până în 1906, a păstrat legătura cu artiștii români, participând la expoziții organizate în România. În 1905, și-a deschis prima expoziție personală la Galeria Hesséle din Paris.
Revenită în România în 1906, s-a stabilit la București. În 1909, s-a căsătorit cu sculptorul Frederic Storck, având împreună două fiice, Gabriela și Cecilia (Lita).
Cecilia a participat la numeroase expoziții, obținând premii prestigioase, cum ar fi Medalia de Aur la Expoziția Internațională de la Barcelona și titlul de Cavaler al Legiunii de Onoare din Franța, în 1929.
Contribuții la dezvoltarea artei
Cecilia Cuțescu-Storck a fost una dintre fondatoarele Asociației Femeilor Pictore și Sculptore, alături de Olga Greceanu și Nina Arbore. În 1937, a fost aleasă președintă a Sindicatului Artelor Frumoase, promovând drepturi pentru artiști, precum pensii, drepturi de autor și reduceri de impozite.
Cea mai mare realizare a sa a fost numirea ca profesor la Catedra de Arte Decorative de la Școala de Belle-Arte din București, în 1916, devenind astfel prima femeie din Europa care a predat la o academie superioară de artă.
Cecilia a realizat picturi murale impresionante, inclusiv cele din propria casă, care astăzi găzduiește Muzeul de Artă „Frederic Storck și Cecilia Cuțescu-Storck”. Alte lucrări notabile includ tripticul Agricultura, industria și comerțul pentru Banca Marmorosch Blank și Istoria comerțului românesc pentru Aula Magna a Academiei de Studii Economice din București.
În 1943, a publicat autobiografia Fresca unei vieți, revizuită în 1966 sub titlul O viață dedicată artei. Prin această lucrare, artista a lăsat posterității o mărturie a eforturilor și realizărilor sale.
Cecilia Cuțescu-Storck a fost o pionieră a artei monumentale și a viziunii decorative, influențând generații de artiști. Cu o carieră de șase decenii, a lăsat o moștenire de neprețuit, reflectată în operele și cuvintele sale: „Voi rămâne până la sfârșit o ființă care năzuie spre culmi, spre construirea edificiului sublim al efortului omenesc în mijlocul acestui minunat univers.”
Comentariile sunt închise.