Biserica Sf. Mihail din Cisnădioara (în germană Michelsberg, tradus în “Muntele Sf. Mihai”) este unul Biserica romanică din Cisnădioara este un reper esențial pentru înțelegerea artei medievale din Transilvania. Situată pe un platou stâncos în apropierea Sibiului, aceasta aparține seriei de bazilici cu influențe arhitecturale renane, fiind construită în prima jumătate a secolului al XIII-lea.
Conform unui document emis în anul 1223, proprietatea care cuprindea biserica, muntele și pământul aferent era deținută de prepozitura Sibiului. Ulterior, aceasta a fost cedată regelui Ungariei, Andrei al II-lea, care la rândul său a oferit-o nobilului Gocelinus. Într-un gest de pietate, acesta a donat întreaga proprietate Abației de Warmonville. Săpăturile arheologice au evidențiat existența unei așezări anterioare, din perioada La-Tène, confirmând importanța istorică a sitului.
Arhitectura bisericii romanice din Cisnădioara
Edificiul are o structură de tip bazilical, cu trei nave, un cor pătrat, absidă semicirculară și două apsidiole laterale. Nava centrală, mai înaltă decât cele laterale, este separată prin stâlpi pătrați care susțin arce semicirculare. Lumina pătrunde prin ferestre înguste, specifice stilului romanic, iar acoperișul este susținut de o structură din lemn vizibilă.
Navele laterale sunt boltite semicilindric, iar corul este acoperit cu o boltă sprijinită pe arce frânte. În absida principală, o semicalotă rotundă completează spațiul liturgic. Pe peretele sudic al corului se află o ușă astăzi zidită, păstrând urme de pictură murală. Fragmentul sculptat al altarului, ce o reprezintă pe Fecioara Maria, datat 1425, este păstrat la Muzeul Brukenthal.
Portalul vestic și influențele externe
Unul dintre cele mai spectaculoase elemente este portalul vestic, realizat în a doua jumătate a secolului al XIII-lea. Acesta este compus din patru arce susținute de coloane cu capiteluri cubice și decorat cu pictură ornamentală roșie. Este considerat rar pentru Transilvania medievală, având analogii doar în Franța (Saint-Paul-de-Vaux) și Ungaria (Strigoniu).
Funcția defensivă și transformările istorice
După invazia tătară din 1241, biserica a cunoscut adaptări defensive. Accesul a fost modificat prin instalarea unei uși la etajul turnului și utilizarea unei scări retractabile, transformând edificiul într-un refugiu. Interiorul a fost folosit ca depozit sau chiar locuință, până în anii 1960.
Zidul de incintă, construit în a doua jumătate a secolului al XIII-lea, include turnuri și drum de strajă. Tradiții locale, precum ritualul tinerilor care transportau bolovani la cetate, întăresc legătura culturală cu fortificația.
Un monument al rezilienței comunitare
Biserica fortificată din Cisnădioara reflectă nu doar un stil arhitectural, ci și reziliența unei comunități. Păstrată aproape intactă de-a lungul secolelor, biserica este o mărturie a influențelor artistice europene și a strategiilor de supraviețuire adoptate de comunitățile medievale din Transilvania.
Întrebări frecvente (FAQ)
1. Care este stilul arhitectural al bisericii din Cisnădioara?
Biserica este construită în stil romanic, cu influențe renane, fiind una dintre cele mai bine păstrate bazilici din Transilvania.
2. Ce funcții a avut biserica în afară de cea religioasă?
Pe lângă funcția liturgică, biserica a servit ca refugiu defensiv, depozit și chiar locuință în anumite perioade istorice.
3. Ce elemente arhitecturale o fac unică în Transilvania?
Portalul vestic, structura bazilicală cu apsidiole laterale și păstrarea aproape integrală a planului original o fac unică în regiune.
4. Ce dovezi arheologice susțin importanța istorică a sitului?
Săpăturile au scos la iveală urme ale unei așezări din perioada La-Tène, confirmând continuitatea locuirii și importanța strategică a dealului.
surse foto: ro.wikipedia.org
Comentariile sunt închise.