ÎÎn perioada interbelică, România a fost zguduită de un scandal de corupție de proporții, cunoscut sub numele de „Afacerea Škoda”. Acest caz, care a implicat uzinele cehoslovace Škoda și înalți oficiali români, a scos la iveală abuzuri, manipulări și interese ascunse în procesul de modernizare a armatei române.
Contextul scandalului
După Primul Război Mondial, România se afla într-un amplu proces de modernizare militară. În căutarea unor furnizori externi de armament și muniție, statul român a încheiat contracte cu uzinele Škoda, una dintre cele mai mari companii de profil din Europa.
Un personaj central al scandalului a fost Bruno Seletzky, șeful reprezentanței Škoda în România. Acesta a reușit să influențeze oficialii români printr-o rețea de relații și informații privilegiate, obținând contracte avantajoase pentru compania sa.
Contracte supraevaluate și comisioane illegale
Între 1922 și 1930, România a semnat mai multe contracte cu uzinele Škoda pentru furnizarea de muniție și armament. Aceste contracte, însă, erau supraevaluate în mod semnificativ față de prețurile pe care Škoda le practica în alte țări.
Pentru a garanta încheierea contractelor, Seletzky a oferit comisioane generoase unor funcționari și persoane influente din România. Aceste sume uriașe de bani au alimentat corupția la nivel înalt, iar scandalul a devenit rapid un subiect fierbinte în presă și în cercurile politice.
Implicațiile politice și demisia lui Iuliu Maniu
Cel mai răsunător moment al scandalului a fost implicarea lui Iuliu Maniu, prim-ministru al României la acea vreme. Acesta a fost acuzat că ar fi beneficiat de comisioane în urma unui contract semnat în 1930. Deși Maniu a negat acuzațiile, scandalul l-a afectat grav, determinându-l să demisioneze din funcția de președinte al Partidului Național-Țărănesc.
Rezoluție și impact
În ciuda scandalului, România a continuat să colaboreze cu uzinele Škoda, însă a reușit să obțină o reducere de 15% din costurile contractelor. Cu toate acestea, „Afacerea Škoda” rămâne un simbol al corupției și manipulării politice din România interbelică, ilustrând abuzul de putere și interesele obscure care au afectat statul.
„Afacerea Škoda” a demonstrat vulnerabilitatea României în fața corupției la nivel înalt și a influenței externe în procesele de achiziție. Acest scandal a rămas un exemplu clasic de fraudă și interese ascunse, fiind studiat ca un caz emblematic al corupției politice din perioada interbelică.
Comentariile sunt închise.