Vasile Goldiș s-a născut la 12 noiembrie 1862, în satul Mocirla, tată fiindu-i Isaia Goldiș, preot în Mocirla, Seleuș și Cermei și mamă Floarea, fiică a preotului Ioan Cornea din Răpsig.
A fost omul providenţial care a redactat „Declaraţia” de la Oradea a Consiliului Naţional Român, precum şi cunoscutele manifeste: „Către naţiunea română” şi „Către popoarele lumii”, cel care a ştiut să organizeze Adunarea Naţională de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918 şi să mobilizeze participarea celor o sută de mii de români care „au votat” prin însăşi prezenţa lor „Actul Unirii”.
A dat forma definitivă a Rezoluţiei privind Unirea. Tot lui i-a revenit misiunea de expunere a proiectului în actuala Sală a Unirii, la 1 Decembrie 1918, ora 12.00 fix. Manuscrisul original se păstrează la Muzeul Naţional al Unirii şi mai este cunoscut şi ca „mapa lui Vasile Goldiş“. Fiecare pagină a manuscrisului lui Vasile Goldiş este numerotată cu cifre romane, de la I – XIII. Primele nouă pagini conţin cuvântarea propriu-zisă, iar ultimele trei articolele Hotărârii Adunării Naţionale, care se termină cu semnătura fruntaşului politic ardelean. “Vasile Goldiş a fost o figură proeminentă a Unirii, una, poate, dintre cele mai importante personalităţi ale Partidului Naţional Român. (…) Momentul cel mai important din viaţa sa a fost atunci când a citit Hotărârea în Sala Unirii, în Cazina Militară din Alba Iulia, proiectul de Rezoluţie supus votului, la ora 12,00 fix, în 1 Decembrie. Ulterior, (…) el a ieşit de pe eşichierul politic”, spune muzeograful Tudor Roşu.
- Proiectul de rezoluţie
- Vasile Goldiş dădea apoi citire proiectului de rezoluţiune a unirii, ce cuprindea nouă puncte şi era conceput după cele mai democratice principii, ca votul universal, reprezentativitate totală pentru fiecare categorie socială, etnică sau profesională în stat, organizarea pe temelii solide a Transilvaniei, uniformizarea legislativă şi administrativă cu România.
- Punctul 1 stabilea unirea cu România:„Adunarea naţională a tuturor Românilor din Transilvania, Banat şi Ţara Ungurească adunaţi prin reprezentanţii lor îndreptăţiţi la Alba Iulia în ziua de 1 Decembrie 1918 decretează unirea acelor Români şi a tuturor teritoriilor locuite de dânşii cu România (citirea acestui punct a fost însoţită de aplauze frenetice şi strigătul «Trăiască România Mare!»;audienţa se ridicase în picioare, mâinile erau ridicate. Era ora 12 fix. Adunarea naţională proclamă îndeosebi dreptul inalienabil al naţiunii române la întreg Banatul, cuprins între râurile Murăş, Tisa şi Dunăre“.
- Cuvântarea lui Vasile Goldiş se încheia cu cuvintele:„Legătura sfântă a celor 14 milioane de Români ne îndreptăţeşte azi a zice:Trăiască România Mare!“ şi cu aplauzele nesfârşite ale Adunării.
Comments are closed.