De-a lungul timpului, multe descoperiri arheologice au avut loc din întâmplare, schimbând complet înțelegerea noastră asupra trecutului. Un astfel de caz este și tezaurul de la Rădeni, județul Neamț, care conține vase din aur vechi de aproape 3.000 de ani.
Ironia sorții a făcut ca aceste obiecte de valoare inestimabilă să stea timp de un deceniu pe holurile unei școli dintr-un sat, ignorate complet, deoarece cei care le-au găsit au crezut că sunt din alamă și nu au nicio valoare. Abia în 1977, un specialist și-a dat seama de importanța lor și a reușit să le introducă în patrimoniul național.
Această poveste incredibilă arată nu doar cât de ușor se pot pierde artefacte valoroase, dar și cât de important este să avem specialiști care să le recunoască și să le protejeze.
Descoperirea Tezaurului de la Rădeni
Tezaurul a fost descoperit în anii 1965-1966, în timpul unor lucrări agricole desfășurate în partea de vest a satului Rădeni. Inițial, au fost raportate opt vase de aur, însă doar cinci dintre acestea au fost recuperate.
Această descoperire reprezenta un eveniment extraordinar, deoarece astfel de artefacte sunt extrem de rare și oferă informații prețioase despre cultura și tehnologia epocii respective.
Totuși, lipsa de expertiză a celor care au găsit obiectele a făcut ca acestea să fie considerate simple vase din alamă. Această confuzie a avut consecințe surprinzătoare asupra modului în care au fost tratate aceste relicve istorice.
Cum au ajuns obiectele din aur pe holurile unei școli
După descoperirea vaselor, acestea nu au fost duse la un muzeu sau analizate de experți, ci au fost plasate într-o vitrină pe holurile școlii din satul Rădeni. Vitrina respectivă nu avea nici măcar geamuri, ceea ce înseamnă că obiectele erau expuse în condiții improprii.
Fiind considerate artefacte recente și lipsite de importanță, vasele au rămas acolo timp de 10 ani, fără ca nimeni să le acorde atenție.
Acest episod arată cât de ușor pot fi pierdute sau neglijate artefacte extrem de valoroase atunci când nu sunt recunoscute de la început. Dacă nu ar fi fost descoperite de un specialist, este posibil ca aceste vase să fi dispărut complet.
Intervenția salvatoare a arheologului Virgil Mihailescu-Bârliba
În 1977, arheologul Virgil Mihailescu-Bârliba a vizitat școala din Rădeni și a observat vasele expuse. Având experiență în domeniu, și-a dat imediat seama că acestea nu erau din alamă, ci din aur masiv.
Realizând importanța lor, Mihailescu-Bârliba a demarat procedurile pentru ca obiectele să fie recuperate și introduse în patrimoniul muzeului județean.
Datorită intervenției sale, vasele au fost salvate de la o posibilă pierdere definitivă. Trei dintre vasele întregi se află acum în colecțiile Complexului Muzeal Național Neamț, iar fragmente din alte două recipiente au ajuns la Muzeul Național de Istorie și la Banca Națională a României.
Caracteristicile și importanța istorică a tezaurului
Tipologia vaselor
Vasele de aur din tezaurul de la Rădeni sunt foarte rare și au caracteristici unice:
- Sunt cești cu una sau două toarte ușor înălțate.
- Au dimensiuni medii și greutăți între 200-450 grame.
- Sunt realizate dintr-o singură foaie de aur, modelată prin batere la cald.
- Toartele au fost realizate prin laminare și atașate prin nituri.
Doar unul dintre vase prezintă elemente decorative, având gravate forme geometrice pe toarte.
Datarea și analogiile istorice
Arheologii au stabilit că acest tezaur datează din secolele XII-XI î.Hr., la granița dintre Epoca Bronzului și Epoca Fierului.
Singurele obiecte similare cunoscute până acum provin din Bulgaria (tezaurul de la Valcitrăn) și Ucraina (tezaurul de la Krizovlin), ceea ce sugerează că aceste vase ar fi putut fi aduse dintr-o altă regiune.
Noile descoperiri arheologice din zona Rădeni
În ultimii ani, cercetătorii de la Complexul Muzeal Național Neamț au desfășurat cercetări intense în zona satului Rădeni, pentru a înțelege mai bine contextul în care au fost folosite aceste vase de aur.
Folosind tehnologia LiDAR, în colaborare cu Institutul Național pentru Fizica Pământului, au fost descoperite urmele a trei fortificații din Epoca Bronzului.
Aceste fortificații sugerează că în această regiune existau comunități de războinici puternici, care construiau cetăți pentru a se proteja. Deși nu există o legătură directă între aceste fortificații și tezaurul de la Rădeni, este posibil ca acesta să fi aparținut unei elite militare locale.
Tezaurul de la Rădeni, expus la Muzeul Drents din Olanda
Două dintre ceștile de aur din acest tezaur au fost expuse în cadrul unei expoziții la Muzeul Drents din Assen, Olanda.
Aceeași expoziție a fost scena unui furt de proporții, când coiful de aur de la Coțofenești (datat în secolele V-IV î.Hr.) și trei brățări dacice din aur au fost furate pe 25 ianuarie 2024.
Acest incident subliniază încă o dată cât de valoroase sunt astfel de artefacte și cât de important este să fie protejate corespunzător.
Povestea tezaurului de la Rădeni este una fascinantă și plină de învățăminte. De la o simplă descoperire ignorată timp de 10 ani pe holurile unei școli, aceste artefacte au ajuns să fie recunoscute ca unele dintre cele mai importante relicve ale Epocii Bronzului.
Dacă nu ar fi fost observate la timp de arheologul Virgil Mihailescu-Bârliba, este posibil ca aceste obiecte să fi fost pierdute definitiv.
Această poveste ne amintește cât de fragilă este moștenirea noastră culturală și cât de important este să protejăm și să valorizăm descoperirile istorice.
Comentariile sunt închise.