Unul dintre cele mai cunoscuți și controversați oameni de afaceri din România, Ovidiu Tender, a făcut dezvăluiri în 2019 despre privatizarea companiei Petrom din 2004. Aceste afirmații au fost prezentate în cadrul unui interviu pentru emisiunea România, te iubesc! de la ProTV. Privatizarea, realizată în mandatul Guvernului condus de Adrian Năstase, a fost una dintre cele mai mari tranzacții economice din istoria recentă a României, însă circumstanțele sale au ridicat numeroase semne de întrebare.
Privatizarea Petrom: Cifre și context
În 2004, grupul austriac OMV a preluat 51,01% din acțiunile Petrom printr-o tranzacție de 1,5 miliarde de euro. Concret:
- 33,34% din acțiuni au fost cumpărate de la statul român pentru 669 milioane de euro.
- Capitalul social al companiei a fost majorat cu 830,6 milioane de euro pentru a ajunge la participația finală de 51%.
Cu toate acestea, Ovidiu Tender și partenerul său de afaceri, Frank Timiș, au dorit să participe la privatizare alături de compania americană Halliburton, condusă anterior de vicepreședintele SUA de la acea vreme, Dick Cheney.
Ovidiu Tender: „Aveam resursele financiare necesare”
Ovidiu Tender a declarat că echipa sa era pregătită să ofere 1,5 miliarde de dolari pentru achiziționarea Petrom. Aceștia au avut întâlniri cu oficiali români pentru a verifica dacă erau agreați politic. Cu toate acestea, consorțiul format de Tender și Timiș a fost descalificat după prima rundă de negocieri.
„Am fost respinși pe motiv că nu aveam obiectul de activitate. Intenționam să contestăm decizia, însă partenerii americani au preferat să evite un conflict politic major.” – Ovidiu Tender
Controversele legate de vânzarea Petrom
De-a lungul anilor, privatizarea Petrom a fost criticată din mai multe direcții. Ovidiu Tender a subliniat că tranzacția a fost mult sub valoarea reală a companiei. La vremea respectivă:
- Rezervele cunoscute de petrol ale Petrom erau estimate la 1 miliard de barili, cu o valoare minimă de 10 miliarde de dolari.
- Rețeaua de benzinării Petrom, formată din aproximativ 800 de stații, valora în jur de 800 de milioane de dolari.
- Platformele de foraj și rafinăriile aveau o valoare de înlocuire de aproximativ 150-200 de milioane de dolari per unitate, dar au fost vândute la un preț total de doar 100 de milioane de dolari.
Tender a criticat și faptul că statul a renunțat la un monopol extrem de profitabil fără să separe operațiunile de producție, exploatare și distribuție.
Conflicte politice și acuzații
Privatizarea Petrom a generat speculații despre conflictele interne din cadrul Guvernului și relațiile dintre președintele de atunci, Ion Iliescu, și premierul Adrian Năstase. Mai mult, vizitele fostului ministru al Economiei, Dan Ioan Popescu, la Viena, au fost intens discutate în contextul negocierilor cu OMV.
„Petrom s-a vândut pe 350 de milioane, întrucât nu exista concurență reală. Este normal să ne întrebăm de ce o companie evaluată la peste 10 miliarde de dolari a fost cedată pentru o sumă atât de mică.” – Ovidiu Tender
Privatizarea Petrom rămâne una dintre cele mai controversate decizii economice din România. Deși guvernul de atunci a justificat tranzacția prin necesitatea atragerii de investiții străine, detaliile și implicațiile financiare ridică întrebări asupra modului în care a fost gestionat acest proces.
Ovidiu Tender, deși eliminat din competiție, a oferit o perspectivă valoroasă asupra modului în care s-au derulat negocierile și asupra intereselor implicate în această tranzacție de proporții. Dezvăluirile sale continuă să alimenteze discuțiile despre vânzarea celei mai mari companii petroliere din România.
sursa foto: AGERPRES
Comentariile sunt închise.