România se confruntă cu un deficit semnificativ în comerțul internațional cu produse farmaceutice, situație generată de exporturile de medicamente ieftine și importurile de produse farmaceutice costisitoare. Specialiștii din domeniu subliniază necesitatea dezvoltării producției interne și a reformării politicii de preț pentru a reduce dependența de importuri și a asigura disponibilitatea medicamentelor pe plan local.
Exporturile de medicamente au atins un nivel record în primele patru luni din acest an, conform ultimelor statistici realizate de Institutul Național de Statistică (INS). Astfel, în primele patru luni din 2024, exporturile de medicamente au ajuns la 679,9 milioane de euro, marcând o creștere de 71,3% față de anul precedent. În aceeași perioadă, importurile de produse farmaceutice au totalizat 2,071 miliarde de euro, rezultând un deficit comercial de 1,39 miliarde de euro, echivalentul a 14,9% din deficitul comercial total al României, potrivit datelor furnizate de 360medical.
Aceasta reprezintă cea mai rapidă creștere a exporturilor de produse medicale și farmaceutice înregistrată de România în ultimii ani. În luna aprilie 2024, s-a înregistrat un nivel-record lunar al exporturilor de produse farmaceutice, de 221,3 milioane de euro, mai mult decât dublul valorii din aprilie 2023. Dan Zaharescu, Director Executiv al Asociației Române a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM), explică faptul că acest record poate fi atribuit exportului paralel, care include medicamente produse în afara României, importate și reexportate, reprezentând comerț intracomunitar sau comerț paralel.
Cezar Irimia, președintele Federației Asociațiilor Bolnavilor de Cancer, sugerează că unul dintre motivele creșterii exporturilor este întârzierea plăților de către statul român către producătorii locali, care sunt nevoiți să găsească alte piețe de desfacere pentru a-și menține afacerile viabile. România importă cantități mari de produse farmaceutice, inclusiv medicamente inovative, mult mai scumpe, totalizând 2,071 miliarde de euro în primele patru luni din 2024.
În aceeași perioadă, deficitul comercial al României pentru produsele medicale și farmaceutice a fost de 1,39 miliarde de euro, ceea ce reprezintă 14,9% din deficitul comercial total al țării. Creșterea acestui deficit este corelată cu expansiunea pieței farmaceutice interne, majoritar acoperită prin importuri. În 2023, piața farmaceutică a crescut cu 16%, depășind 6 miliarde de euro, iar consumul de medicamente a urcat cu 2,4%, ajungând la 722 de milioane de cutii.
Dan Zaharescu subliniază că deficitul balanței comerciale pe medicamente este foarte mare, deoarece România nu este capabilă să producă medicamente inovatoare, protejate prin brevete, care sunt esențiale și nu au alternative. În același timp, numărul medicamentelor generice s-a înjumătățit în ultimii cinci ani, din cauza creșterii costurilor materiilor prime și a energiei, în timp ce prețul acestor medicamente a rămas înghețat și reglementat de stat. Simona Cocoș, președinta Asociației Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR), explică faptul că măsurile recente, precum ajustarea prețurilor și alinierea taxei clawback, au ajutat la stoparea dispariției medicamentelor generice.
Datele INS arată că prețurile medicamentelor eliberate fără prescripție medicală (OTC) au crescut cu 24% între iunie 2023 și iunie 2024, înregistrând cea mai mare scumpire în rândul produselor. Dan Zaharescu adaugă că majorarea prețurilor ar putea fi influențată și de inflație, având în vedere că suplimentele alimentare și medicamentele OTC nu au prețuri reglementate și pot face obiectul publicității.
O analiză a Ziarului Financiar arată că un român cheltuie anual, în medie, circa 280 de lei pentru medicamente fără rețetă și suplimente alimentare, cu 30% mai mult decât în alte țări din regiunea Europei Centrale și de Est. Reprezentantul producătorilor de medicamente subliniază că medicamentele care se eliberează pe bază de prescripție medicală au prețul controlat de stat și nu au înregistrat creșteri în ultimele 12 luni.
Anul trecut, Patronatul Producătorilor Industriali de Medicamente din România (PRIMER) a evidențiat vulnerabilitatea țării din cauza dependenței de importuri, accentuată de închiderea fabricilor de substanțe active după 1990. Dan Zaharescu explică faptul că România este dependentă de importurile de materii prime pentru fabricarea medicamentelor și de importurile efective de medicamente, deoarece nu se produc suficiente medicamente în țară. Cezar Irimia critică suprataxarea industriei farmaceutice și evidențiază importanța fabricii Antibiotice Iași, singura cu capital românesc pur sânge, avertizând că, în lipsa unei îngrijiri adecvate a producției, România va fi într-un impas.
Pandemia de Covid-19 a evidențiat criza de medicamente din România, care a afectat grav pacienții. Este necesară crearea unui cadru favorabil dezvoltării industriei farmaceutice, cu stabilitate legislativă și predictibilitate fiscală. Guvernul a aprobat recent o schemă de ajutor de stat de peste 500 de milioane de euro pentru a sprijini producția locală de medicamente, fondurile putând fi folosite pentru investiții în linii de producție sau laboratoare de testare.
În concluzie, deși măsurile autorităților nu vor permite României să producă toate medicamentele necesare, se pot îmbunătăți condițiile pentru fabricarea unui număr mai mare de medicamente pe plan local. Investițiile în fabrici de medicamente și un cadru legislativ favorabil ar putea reduce dependența de importuri și ar asigura stocuri suficiente de medicamente, contribuind astfel la siguranța națională.
sursa: adevarul.ro
Comments are closed.