Născut pe 25 mai 1959 în Joldești, comuna Vorona din județul Botoșani, meșterul popular Constantin Ciubotarița a deprins de mic meșteșugul prelucrării pieilor și blănurilor de la tatăl său și de la unchii săi, Mihai și Neculai Ciubotarița. Satul natal al lui Constantin este cunoscut ca locul de naștere al mamei marelui poet Mihai Eminescu, Raluca Iurașcu, și este renumit pentru tradiția prelucrării pieilor și blănurilor.
În cartea Angelei Paveliuc-Olariu, „Zona etnografică Botoșani”, se menționează Monografia Băncii Naționale din Dorohoi din 1938, care precizează că în județul Botoșani erau 112 cojocari, dintre care 12 calificați și 100 necalificați. Astăzi, doar trei sau patru meșteri mai practică această meserie în județ. Printre aceștia se numără și Constantin Ciubotarița, un meșter necalificat care confecționează căciuli tradiționale moldovenești, costume de urși, brâie și chimire din piele.
La târgurile meșterilor populari, Constantin este cunoscut ca badea Costică de la Joldești, fiul lui Dumitru și al Zanfirei Cojocarița. El a început să învețe tehnicile de prelucrare a blănurilor de oaie din copilărie, fiind a cincea generație din familia sa. Până la prezentarea produsului finit, badea Costică trece prin diferite etape de prelucrare a pieilor, cum ar fi săratul, spălatul, decărnatul, dubitul, uscarea, rasul, cromatul și vopsitul, procesul variind în funcție de culoarea pieilor. Din aceste piei, el confecționează căciuli moldovenești de diferite modele, pălării și alte produse similare.
Constantin și-a învățat copiii să lucreze conform tacticii părinților săi, învățându-i să scuture pieile și să coase diverse articole. De câțiva ani, Constantin lucrează la amenajarea unui atelier unde dorește să ofere un spațiu bine organizat pentru ca elevii, tinerii și iubitorii de artă populară din județul Botoșani și din alte județe să poată lucra și să descopere adevărata semnificație a prelucrării pieilor și blănurilor. Aici, ei pot mânui și cunoaște uneltele specifice acestei meserii, precum cada, stativul de ras piei, gripca, scafa, laiterul și plăcile de întins pieile.
În prezent, Constantin Ciubotarița participă la târgurile meșterilor populari, unde face demonstrații și organizează ateliere cu elevii ori de câte ori este solicitat. El consideră că prin meșteșugul său se descoperă gândirea și traiul înaintașilor noștri, regăsindu-se structurile identitare necesare pentru păstrarea și dezvoltarea culturii naționale. Piesele de artă populară confecționate de badea Costică ilustrează două caracteristici esențiale: unitatea și continuitatea.
sursa: www.cultura.ro
Comments are closed.