Revista Gândirea a marcat profund cultura românească interbelică prin promovarea tradiționalismului, contrastând cu curentele moderniste ale vremii. Fondată în 1921 la Cluj de Cezar Petrescu și D. I. Cucu, revista a fost rapid mutată la București, unde s-a consolidat sub influența unor personalități culturale remarcabile precum Adrian Maniu și Gib Mihăescu. Devenind un nucleu cultural de prestigiu, Gândirea a adăugat în 1926 o nouă dimensiune ideologică și artistică prin implicarea lui Nichifor Crainic, care a fost nu doar o verigă între diferitele curente artistice și ideologice, dar și un promotor fervent al ortodoxismului.
Revista nu s-a limitat la a fi o simplă publicație de cultură, ci a fost un pol de atracție pentru intelectualitatea română, reunind nume importante precum Lucian Blaga, Ion Barbu și Vasile Voiculescu. Gândirea a fost astfel mai mult decât o publicație; a devenit un forum unde se dezbăteau idei care modelau conștiința națională și identitatea culturală românească într-o perioadă de mari transformări sociale și politice.
Sub direcția lui Crainic, revista a devenit cunoscută pentru pozițiile sale relativ antitetice față de moderniștii grupului Sburătorul, condus de Eugen Lovinescu. Aceasta a subliniat și a promovat valorile tradiționale românești, în opoziție cu orientarea spre sincronizarea cu cultura europeană a contemporanilor săi moderniști.
În ciuda unor întreruperi în anii 1925 și 1933-1934, Gândirea și-a continuat activitatea până în 1944, când a fost închisă din cauze istorice. În 1991, revista a fost reînviată într-o nouă serie la Sibiu, și mai târziu la Sinaia, sub conducerea lui Pan M. Vizirescu și a unui nou grup de colaboratori, menținându-și spiritul tradiționalist.
Contribuția Gândirii la cultura română rămâne semnificativă, reflectând tensiunile și dinamica unei epoci definitorii. Revista nu doar că a oferit o platformă pentru dezbateri culturale și ideologice, dar a și influențat cursul literaturii și gândirii românești prin aderența la valorile naționale într-un mod profund și durabil. Astăzi, colecțiile sale parțiale sunt accesibile digital prin Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga” din Cluj-Napoca, continuând să inspire și să educe noile generații.
Comments are closed.