Găsit în primăvara anului 1837 de către doi muncitori, Stan Avram și Ion Lemnaru, în timp ce efectuau lucrări de extragere a pietrei în apropierea satului Pietroasele, tezaurul a fost rapid învăluit într-un văl de mister și controversă. Această descoperire nu a rămas mult timp un secret.
Cei doi pietrari au depozitat în podurile caselor piesele tezaurulrui iar după câteva luni au decis să le vândă chiar antreprenorului care îi angajase să scoată piatră, Anastase Verusi, pentru echivalentul în bani al unei perechi de boi.
Speriat de mărimea obiectelor de aur, Verusi a tăiat cu toporul în patru tava de aproape 8 kilograme de aur masiv şi a încercat să obţină bani din vânzarea acestora.
După un an în care comoara a fost ținută ascunsă, ea a fost vândută lui Anastase Verusi, un antreprenor albanez. Prin acțiunile sale, Verusi a provocat un prejudiciu ireparabil patrimoniului, deformând și distrugând o parte din obiecte. Această perioadă inițială tumultuoasă s-a încheiat cu denunțarea lui Verusi și recuperarea unei părți din tezaur, deși multe piese, deja distruse sau pierdute, nu au mai putut fi recuperate.
Tezaurul de la Pietroasele reprezintă o bijuterie a patrimoniului antic mondial, fiind una dintre comorile de neprețuit ale lumii antice. Descoperit pe teritoriul României, acesta a fost supus, de-a lungul unui secol, unui sir de evenimente nefericite, inclusiv furt și contrabandă.
Găzduit în prezent de Muzeul Național de Istorie a României, tezaurul de la Pietroasele stârnește admirație și curiozitate prin valoarea și misterul său. Acest tezaur, un simbol al epocii antice târzii, rămâne subiectul unor legende fascinante, inclusiv zvonuri despre blesteme și puteri oculte. Povestea sa tumultuoasă, marcată de momente în care a fost pe punctul de a fi pierdut definitiv, îi accentuează și mai mult valoarea culturală și istorică.
Compoziția acestui tezaur extraordinar include diverse obiecte de aur, inițial fiind alcătuit din 22 de piese care cântăreau peste 40 de kilograme. Astăzi, colecția a fost redusă la 10 piese, cu o greutate totală de aproximativ 19 kilograme. Obiectele din acest tezaur nu par să fi avut o utilizare practică evidentă, majoritatea fiind articole de prestigiu sau trofee de război.
Conform informațiilor oferite de Muzeul Național de Istorie a României, tezaurul este format din două categorii principale: vase și bijuterii. Vasele de metal, indispensabile la mesele festive din antichitate, împreună cu bijuteriile, nu numai că serveau drept elemente decorative, dar adesea simbolizau statutul social sau apartenența etnică. Elemente remarcabile ale colecției sunt fibulele, inspirate din forme de păsări stilizate, cunoscute sub numele de „Cloșca cu puii de aur”, și paterele folosite pentru consumul vinului, decorat cu motive de viță de vie și zeități.
Interpretarea semnificației tezaurului de la Pietroasele rămâne unul dintre marile enigme ale istoriei românești. Obiectele, variate ca proveniență, includ atât bijuterii cu motiv greco-roman, cât și elemente care reflectă influențe barbarice, germanice. Printre piesele deosebite se numără un colan cu inscripții runice, sugerând legături cu triburile germanice, în special cu goții, evidențiat prin cuvinte precum „hailag” (sfânt) și „Gutan” (got).
Una dintre teoriile cele mai acceptate sugerează că tezaurul ar fi aparținut triburilor germanice care au migrat prin România în Antichitatea Târzie, posibil vizigoților în retragere din calea hunilor în secolul al IV-lea. O teorie alternativă propune că tezaurul ar fi aparținut unui regat daco-roman misterios, format după retragerea aureliană, sau chiar unei prințese egiptene din antichitate, Khnumet, care ar fi primit bijuteriile drept dar de la un prinț trac. Aceste ipoteze, deși captivante, rămân subiect de speculație, adăugând straturi de mister și fascinație poveștii tezaurului de la Pietroasele.
foto cover: Marius Amarie
Comments are closed.