Gheorghe Cârțan, cunoscut mai ales sub numele de Badea Cârțan, a fost un țăran român din Cârțișoara (Sibiu), născut în 1849, care și-a dedicat viața luptei pentru identitatea națională a românilor din Transilvania. Prin acțiunile sale curajoase, a devenit un simbol al unirii românilor și al dorinței de libertate.
Copilăria și contextul istoric
Badea Cârțan s-a născut într-o perioadă în care Transilvania făcea parte din Imperiul Austro-Ungar, iar românii erau supuși unui regim de asuprire națională și culturală. Provenind dintr-o familie modestă de țărani, nu a avut parte de educație formală, dar a învățat singur să citească și a devenit pasionat de istoria și literatura românească.
Misiunea sa: aducerea cărților peste Carpați
Una dintre cele mai importante activități ale lui Badea Cârțan a fost transportarea clandestină de cărți românești din Vechiul Regat în Transilvania. De-a lungul a peste 30 de ani, a traversat munții Carpați de nenumărate ori, cărând saci plini de cărți interzise de autoritățile austro-ungare.
Aceste cărți, majoritatea de istorie, literatură și educație, au fost esențiale pentru trezirea conștiinței naționale a românilor transilvăneni, care se confruntau cu politica de maghiarizare impusă de Imperiul Austro-Ungar.
Se spune că autoritățile l-au prins de mai multe ori și i-au confiscat cărțile, dar el nu s-a lăsat descurajat și a continuat să își îndeplinească misiunea.
Participarea la Războiul de Independență (1877-1878)
Badea Cârțan a fost un susținător activ al independenței României. În 1877, când România a intrat în război împotriva Imperiului Otoman, s-a înrolat ca voluntar în armata română. Deși provenea din Transilvania, teritoriu aflat sub dominația austro-ungară, a luptat cu devotament pentru eliberarea și recunoașterea României ca stat independent.
Călătoria la Roma – Întâlnirea cu istoria
Unul dintre cele mai impresionante momente ale vieții sale a fost călătoria sa la Roma, realizată pe jos, pentru a vedea Columna lui Traian. Această expediție a durat aproape două luni și a atras atenția presei italiene.
Ajuns în fața monumentului ridicat de împăratul Traian, se spune că Badea Cârțan s-a așezat și a dormit la baza acestuia, iar dimineața trecătorii l-au găsit acolo îmbrăcat în straie populare românești. Uimiți de asemănarea sa cu dacii sculptați pe columnă, italienii ar fi exclamat:
„A coborât un dac de pe Columnă!”
Această călătorie simbolică a demonstrat legătura profundă pe care o simțea cu istoria și originea latină a poporului român.
Alte călătorii impresionante
Badea Cârțan nu s-a limitat doar la Roma. De-a lungul vieții sale, a călătorit prin:
- Ungaria și Austria, unde a studiat cultura și istoria regiunii,
- Elveția și Germania,
- Egipt, unde a vizitat piramidele,
- Ierusalim, unde și-a împlinit un vis spiritual, dorind să vadă locurile sfinte.
Scopul acestor călătorii a fost acela de a înțelege mai bine lumea și locul românilor în istorie.
Moștenirea lui Badea Cârțan
Până la sfârșitul vieții sale, în 1911, la vârsta de 62 de ani, Badea Cârțan a continuat să creadă în unirea românilor și în libertatea Transilvaniei.
A fost înmormântat la Sinaia, iar pe mormântul său se află inscripția:
„Gheorghe Badea Cârțan Doarme Visând Întregirea Neamului Său”
Astăzi, memoria sa este păstrată vie prin:
- Muzeul Etnografic și Memorial Badea Cârțan din Cârțișoara, unde sunt expuse obiecte personale și documente legate de viața sa.
- Statuia din Bistrița, care îl înfățișează sprijinindu-se pe bățul său faimos.
Badea Cârțan a fost mai mult decât un simplu țăran; el a fost un patriot, un vizionar și un simbol al luptei pentru identitatea națională. Prin sacrificiile și perseverența sa, a contribuit la răspândirea culturii românești și la întărirea conștiinței naționale.
Astăzi, povestea sa rămâne o lecție despre curaj, devotament și iubire pentru neam.
Comentariile sunt închise.