CALENDAR ISTORIC: 18 februarie
1790: A apărut la Iași periodicul Courier de Moldavie, primul ziar rusesc de propagandă tipărit pe teritoriul României.
1854: A început construirea liniilor de telegraf electric București–Giurgiu, București–Ploiești–Brașov, Timișoara–Lugoj–Orșova, făcându-se astfel legatura dintre liniile telegrafice din Țara Românească și cele din Transilvania.
Prima linie sistem Morse din Romania a fost construita in anul 1853 pe traseul Viena –Timisoara – Sibiu. Incepand cu anul 1854 au devenit functionale legaturile telegrafice Bucuresti-Giurgiu-Rusciuc iar in 1855 era cosntruita linia Iasi-Cernauti.
Prin aceasta linie Iasul a fost legat de Viena si Paris. Posturile telegrafice s-au instalat de catre companii austriece care asigurau atat aparatura, cât si specialistii. De la inceput au fost infiintate scoli pentru specializarea telegrafistilor romani. Astfel, in anul 1855 s-au infiintat scoli de telegrafie la Bucuresti si la Iasi, care au pregatit personal roman pentru deservirea posturilor telegrafice. In anii 1858-1859 liniile telegrafice romane au fost preluate de la austrieci.
Sursa: Nicolae Uszkai
1883: S-a născut Nicolae Dărăscu, pictor român (d. 1959)
Nicolae Dărăscu are meritul de a fi conturat o școală națională de pictură și de a fi creat un climat cultural deschis noilor idei în epocă. În 1917 alături de pictorii Camil Ressu, Ștefan Dimitrescu, Iosif Iser și sculptorii Dimitrie Paciurea, Cornel Medrea și alți artiști pune la Iași bazele Asociației “Arta Română”.
1886: A încetat din viață Constantin D. Aricescu, poet, prozator și dramaturg.(n. 1823)
A fost fiul serdarului Dimitrie Aricescu și al Elenei Chiliașu. A fost elev al Colegiului Sfântu Sava din București (1838-1844). În 1845 obține titlul de inginer, dar renunță la carieră, pentru a se ocupa de ziaristică. A fost redactor și administrator la ziarele Românul, Buciumul și Presa, a fost director la Arhivele Statului, la Domeniile Statului și Imprimeriile Statului, revizor școlar în județul Ilfov și Vlașca și în București colaborează la Pruncul român. Este exilat la mănăstirea Snagov în timpul ocupației ruse, timp de un an (1850), apoi deschide un teatru la Câmpulung (1846-1847), însă îl închide după un timp, pentru a intra ca redactor la Românul (1859). A fost revizor școlar până în 1866, inginer ajutor și copist în Ministerul de Finanțe.
1929: A avut loc prima transmisie de teatru radiofonic la Radiodifuziunea Română.
1941: Pentru a asigura ordinea tulburată de rebeliunea legionară din ianuarie 1941, generalul Ion Antonescu a inițiat o serie de decrete printre care și Decretul din 18 februarie 1941 prin care instituțiile și întreprinderile mai importante din țară au fost militarizate, indiferent dacă erau proprietate de stat sau privată.
1959: A încetat din viață Alfred Alessandrescu, compozitor, pianist și dirijor român (n. 1893)
A debutat ca dirijor la Filarmonica din București (20 dec. 1915). A activat ca dirijor (1926-1940) și subdirector (1926-1937) la Filarmonică, pianist de muzică de cameră (1919-1945), dirijor la Opera Română din București (1921-1959), profesor de teorie-solfegiu (1932-1934) și de armonie-contrapunct (1938-1939) la Conservatorul din București, director muzical la Radiodifuziunea Română (1933-1938, 1945-1947), director artistic și director permanent la Orchestra Simfonică Radio București (1933-1959). A fost reprezentant al Ministerului Instrucțiunii Publice pentru problemele domeniului muzică. A fost corespondent muzical al revistelor Musica din Paris, Comoedia din Paris, Il Pianoforte din Torino, Musical Courier din New York, The Chesterian din Londra.
A fost cronicar muzical permanent la ziarele bucureștene de limbă franeză L’Orient și L’Independance Roumaine.
A tradus multe librete în limba română și a scris programe de sală la Opera Română din București.
A susținut numeroase emisiuni radiofonice, concerte – lecții, conferințe.
A colaborat cu articole la volumele Muzica românească de azi de Petre Nițulescu, 25 de ani de muzică românească de Ion Dumitrescu.
A susținut emisiuni radiofonice, concerte – lecție, conferințe, etc.
A colaborat în recitaluri, ca pianist cu renumiți soliști ai timpului, din țară și de peste hotare.
A dirijat peste 1500 de spectacole de operă, operetă și balet.
2017: Filmul Ana, mon amour, al regizorului Călin Peter Netzer, a câștigat Ursul de Argint, pentru cea mai bună contribuție artistică, în cadrul galei de premiere a Festivalului Internațional de Film de la Berlin. Premiul a fost acordat Danei Bunescu pentru montajul filmului.
sursa/preluare: wikipedia.org
Comments are closed.