CALENDAR ISTORIC: 28 ianuarie
1811: S-a născut Ioan Maiorescu, filolog român (d. 1864). A fost un profesor român de istorie, director al Școlii Centrale din Craiova, agent diplomatic al guvernului Țării Românești pe lângă dieta germană de la Frankfurt pe Main, tatăl lui Titu Maiorescu.
1874: S-a născut Gheorghe Mironescu, politician român, președinte al Consiliului de Miniștri al României în 1930 și în 1930-1931 (d. 1949) . A fost un politician român. Membru al Partidului Național Țărănesc, a deținut funcția de cel de-al 33-lea președinte al Consiliului de Miniștri al României de două ori: prima dată în 1930, iar a doua oară în perioada 1930–1931.
1874: S-a născut George G. Moronescu, jurist și om politic, membru de onoare al Academiei Române (d. 1949)
1880: S-a născut Camil Ressu, pictor, membru al Academiei Române (d. 1962). A fost un pictor român, care, prin întreaga sa activitate artistică, pedagogică și socială, a fost una din personalitățile marcante ale artei românești. Camil Ressu a fost membru titular al Academiei Române.
1898: S-a născut Gheorghe I. Brătianu, istoric, politician și profesor universitar român, membru titular al Academiei Române (d. 1953)
1898: A încetat din viaţă Alexandru Flechtenmacher, compozitor, dirijor, pedagog român, întemeietorul Conservatorului din București (n. 1823). A fost un compozitor, violonist, dirijor și pedagog din România, autorul muzicii pentru Hora Unirii.
Alexandru Flechtenmacher a fost fiul juristului Christian Flechtenmacher (1785–1843), un jurist sas stabilit în Principatul Moldovei.
În perioada 1 noiembrie 1864-1869 Alexandru Flechtenmacher a fost director la Conservatorul de Muzică și Declamațiune din București, instituție care a devenit ulterior Universitatea Națională de Muzică din București.
Este autorul primei operete românești, Baba Hârca, pe text de Matei Millo. Premiera a avut loc pe 26 decembrie 1848 la Teatrul Național din Iași, ca operată-vrăjitorie în două acte și trei tablouri.
Matei Millo a interpretat rolul principal fiind și primul actor român care a jucat în travesti. Costumul este păstrat și astăzi la Muzeul Mihai Eminescu. A compus, de asemenea, muzica pentru Hora Unirii, pe versurile scrise în 1855 de poetul Vasile Alecsandri, precum și primele vodeviluri și cuplete pentru piesele lui Vasile Alecsandri și cântece patriotice.
1930: A încetat din viaţă Dimitrie S. Nenițescu, politician și ministru român (n. 1861).
A fost un politician și ministru român, tatăl chimistului Costin D. Nenițescu. Om politic conservator. Urmează cursurile Școlii militare din București (1879-1881). După absolvire este atașat ca ofițer topograf pe lângă Statul Major al Armatei. În anul 1866 demisionează și pleacă să studieze la Bruxelles. Obține doctoratul în drept și științe politice de la Universitatea Louvain și se întoarce în țară. Începând cu anul 1893 începe să practice avocatura la București. În anul 1899 este numit secretar general al Ministerului de Interne, iar în anul 1900 director al Băncii Naționale a României. A fost deputat și unul dintre fruntașii Partidului Conservator. A deținut în două rânduri funcția de ministru al Industriei și Comerțului (29 decembrie 1910 – 27 martie 1912; 28 martie 1912 – 14 octombrie 1912). În timpul Primului Război Mondial a deținut funcția de ministru al Finanțelor în guvernul de giranți format la București si a condus ziarul “Renașterea”.
O altă realizarea importantă este legea a cărui autor a fost: „Legea din 27 ianuarie 1912 pentru organizarea meseriilor, creditului și asigurărilor muncitorești” – numită și LEGEA NENIȚESCU, Monitorul Oficial nr. 236 din 27 ianuarie 1912. Această lege a fost printre primele inițiative de legiferare a sistemului de asigurări sociale precum: „asigurarea contra boalei” și contra accidentelor sau „asigurările pensiei de bătrânețe și asigurările în contra invalidității de boală”. O altă lege imporantă a fost de încurajare a industriei naționale, la 17 ianuarie 1912 și care a rămass valabilă până în 1938. Acestă lege venea în special în sprijinul ramurii industriale ce foloseau ca materie primă agricultura.
1933: Guvernul condus de Alexandru Vaida-Voievod semnează, sub auspiciile Ligii Națiunilor, “Acordul de la Viena”, care asigura împrumuturile capitaliștilor străini, contractate în vederea „asanării economico-financiare a țării”, prin reducerea salariilor, concedierea a 30% dintre muncitori și funcționari, sporirea și încasarea regulată a impozitelor.
1941: După rebeliunea legionară din 21 ianuarie – 23 ianuarie 1941, se constituie un nou guvern, prezidat de generalul Ion Antonescu, format exclusiv din militari și tehnicieni.
1950: A încetat din viaţă Constantin Lacea, lingvist și filolog român, membru de onoare al Academiei Române (n. 1875). A fost un lingvist și filolog român, membru de onoare al Academiei Române (din 1939). A fost profesor la Academia de înalte studii comerciale și industriale din Cluj și unul dintre principalii colaboratori ai Dicționarului limbii române (Dicționarul Academiei). A publicat studii de lingvistică, de istorie a literaturii române vechi și etimologii, cele mai multe în „Dacoromania”.
1990: În Piața Victoriei din București, se înfruntă două tabere: una a simpatizanților FSN și cealaltă a partidelor politice care protestează împotriva hotărîrii FSN de a participa la alegeri.
1999: Este înființată, la București, Academia Română de Aviație, prin reorganizarea Centrului de Perfecționare a Personalului din Aviația Civilă.
sursa-preluare – wikipedia.org
Comments are closed.