Calendar istoric: 31 august
1944: Trupele sovietice au intrat în București.
1880: S-a născut Ștefan Braborescu, actor, regizor, profesor român. A fondat la Iași în decembrie 1921, împreună cu actorul și scriitorul Sandu Teleajen, cu poetul Aurelian Păunescu, cu romancierul Ionel Teodoreanu, cu povestitorii A. Alexandrescu și Adrian Pascu și cu poeții Al. Al. Leontescu, L. Negruzzi, Emil Serghie, Const. Goran, Emil Bărbulescu, M. și Gr. M. Sturdza, revista Gândul nostru, pe care Nicolae Iorga o considera „foarte modestă”.
1868: Dimitrie Cazacovici, istoric și filozof, membru fondator al Societății Academice Române. (n. 1/12 ianuarie 1790, Metsovo, Epir, Grecia – d. 31 august 1868, București, România) a fost un istoric și filolog aromân, membru fondator (1866) al Academiei Române (Societății Academice Române). Cu numele Cosacovici, apare în lucrarea: COSMESCO (C. J.).-Dimitrie Cosacovici și aromânismul. Mémoire présenté à l’Académie roumaine, 26 mars 1903.
1989: Adoptarea prin lege a limbii române ca limbă oficială pe teritoriul Republicii Moldova și revenirea la alfabetul latin. Ziua de 31 august este marcată în Republica Moldova ca zi a Limbii Române începând cu 1989. Acum 21 de ani, Parlamentul, numit atunci Sovietul Suprem al RSSM, adopta primul set important de legi cu privire la funcţionarea limbilor pe teritoriul Republicii încă unionale, parte componentă a imperiul sovietic în stare de dezagregare.
1931: Corneliu Zelea Codreanu este ales în parlament deputat de Neamț, obținând, conform documentelor vremii, 11.300 voturi valid exprimate. În 1932, devine pentru a doua oară parlamentar, candidând în județul Tutova, cu 5.600 de voturi.
Ziua Limbii Române se sărbătorește în România la 31 august, la aceeași dată cu Limba Noastră, o sărbătoare similară celebrată în Republica Moldova din 1990.
Propunerea legislativă a fost inițiată în 2011, la propunerea senatorului PNL Viorel Badea, fiind semnată de 166 de parlamentari aparținând tuturor partidelor parlamentare din România. În expunerea de motive, inițiatorul propunerii legislative explică faptul că „importanța limbii române nu trebuie marginalizată de tendințele actuale către globalizare, deoarece limba română reprezintă fundamentul identității naționale, un punct deosebit de important pentru consolidarea unei societăți puternice și unite”.
Această propunere legislativă a fost legiferată ca zi festivă a României prin Legea nr. 53/2013 adoptată de Parlamentul României cu 312 voturi pentru, două voturi împotrivă și cinci abțineri.
Conform legii, Ziua Limbii Române poate fi marcată de către autoritățile și instituțiile publice, inclusiv de reprezentanțele diplomatice și institutele culturale ale României, precum și de către alte instituții românești din străinătate, prin organizarea unor programe și manifestări cultural-educative, cu caracter evocator sau științific.
În această zi va fi arborat drapelul României, în conformitate cu prevederile Legii nr. 75/1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului național și folosirea sigiliilor cu stema României de către autoritățile și instituțiile publice.
Comments are closed.