1807: S-a născut Constantin Lecca, a fost un profesor, pictor, tipograf, editor, scriitor și traducător român din secolul al XIX-lea, care s-a remarcat în domeniul portretisticii, al picturii religioase și al picturii cu tematică istorică – care de altfel l-a și consacrat. Alături de prietenul său Mișu Popp și de litograful Carol Popp de Szathmary, Constantin Lecca a făcut parte din grupul de artiști ardeleni care au influențat semnificativ pictura românească a secolului al XIX-lea.
1857: S-a născut Augustin Bunea, a fost un istoric și teolog român unit (greco-catolic), canonic mitropolitan la Blaj, membru titular al Academiei Române.
1866: S-a născut Gheorghe Mărdărescu, a fost un general al armatei române, decorat de Regele Ferdinand și Regina Maria cu Ordinul militar Mihai Viteazul clasa a III-a pentru acțiunea contra regimului bolșevic al lui Béla Kun. A fost Ministru de Război între anii 1922-1926.
1870: S-a născut Simion Sanielevici, ) a fost un academician român, de origine evreiască, matematician, membru de onoare (1948) al Academiei Române.
1879: A încetat din viaţă Ștefan Micle, a fost un pedagog și fizician român, profesor universitar la Iași. Între 1867-1875 a fost rector al Universității din Iași. Pe 7 august 1864 s-a căsătorit în Biserica Bob din Cluj cu Veronica Micle (născută Ana Câmpeanu), viitoare poetă și iubită a poetului Mihai Eminescu, pe atunci o adolescentă de 14 ani.
1900: S-a născut Vasile Pavelcu, a fost un psiholog român, membru titular (din 1974) al Academiei Române.
1928: S-a născut Romulus Cristescu, a fost un matematician român, cu contribuții în domeniul analizei funcționale, membru titular (din 1990) al Academiei Române.
1919: Armata română a intrat victorioasă în Budapesta. Sfârșitul regimului comunist instaurat de Bela Kun la 21 martie 1919 în Ungaria.
După abdicarea împăratului-rege Carol IV (I) de Habsburg (1916-1918), la 11 noiembrie 1919, ungurii au devenit peste noapte şi în totalitate, de dragul teritoriilor străine revendicate (al Transilvaniei şi Slovaciei în primul rând), rând pe rând regalişti, republicani, „antantofili” şi, apoi, văzând că democraţiile occidentale nu sunt de acord, bolsevici şi, ulterior, fascişti.
În martie 1919, obţinând sprijinul lui Lenin, l-au adus de la Moscova pe Bela Kun şi, în ziua de 21 au proclamat Republica Sovietică Ungară, zisă „a Sfaturilor”. La 25 martie 1919, Bela Kun a proclamat mobilizarea generală a Armatei Roşii şi, în noaptea de 15/16 aprilie, aceasta a atacat Slovacia şi România. Două divizii, o brigadă, susţinute de 137 de tunuri şi 5 trenuri blindate au forţat Tisa (atunci graniţa de vest a României) dezvoltând ofensiva pe Şomeş şi Crişul Repede. Trecând imediat la contraofensiva pe un front de 200 de km, armata română a atins Tisa la 30 aprilie. Contrar principiilor războiului, care cereau continuarea luptelor pana la capitularea inamicului, acolo s-au oprit, pentru ca aşa au solicitat marile puteri aliate.
Din fericire, Bela Kun a declansat o nouă ofensivă pe 20 iulie 1919, permiţând generalului Gheorghe Mărdărescu să treacă la contraofensiva şi să o dezvolte spre Budapesta.
După cucerirea capitalei ungare, Bela Kun a demisionat, fugind în Austria, iar regimul comunist a fost înlăturat. În 14 noiembrie 1919, armata română a părăsit Budapesta, care a rămas sub conducerea armatei naţionale ungare. În 16 noiembrie 1919, Miklos Horthy a intrat în Budapesta şi şi-a stabilit centrul comandamentului la hotelul Gellért. Horthy a fost un amiral austro-ungar şi guvernator (regent) al Ungariei din 1920 până în 1944. Părăsirea definitivă a teritoriului Ungariei de către soldaţii români a avut loc în 25 februarie 1920.
Peste circa patru luni, Ungaria avea să recunoască Transilvania ca parte integrantă a României. La 4 iunie 1920 s-a semnat la Trianon, în Versailles, tratatul de pace între Ungaria şi puterile aliate. Articolul 45 al tratatului de la Trianon prevede următoarele: „Ungaria renunţă în ceea ce o priveşte în favoarea României la toate drepturile şi titlurile asupra teritoriilor fostei monarhii austro-ungare situate dincolo de frontierele Ungariei astfel cum sunt fixate la art 27 partea a II-a şi le recunoaşte prin prezentul tratat, sau prin orice alte tratate încheiate, în scop de a regla teritoriile actuale ca făcând parte din România”.
A fost singura capitală inamică ocupată de un stat din Antanta prin acțiune militară directă în cursul sau ca urmare a primului război mondial.
Cel mai cunoscut episod al ocupației române rămâne celebra opincă românească atârnată deasupra Parlamentului Ungariei de către un soldat român, în semn de răzbunare simbolică pentru ocuparea Bucureștiului în 1916 de către Puterile Centrale.
Însă mai mult decât orice, opinca românească de pe Parlamentul Ungariei, atârnată în 1919, simbolizează victoria României Regale în războiul pentru întregire națională și eliberarea Transilvaniei.
1953: A încetat din viaţă Francisc Șirato, a fost un pictor, desenator și grafician român, una din personalitățile de seamă ale artei românești din prima jumătate a secolului al XX-lea. A făcut parte din “Grupul celor patru”, alături de Nicolae Tonitza, Ștefan Dimitrescu și Oscar Han.
1959: A încetat din viaţă Ioan Bălan, a fost episcop greco-catolic de Lugoj, deținut politic. A fost beatificat de papa Francisc în anul 2019. Este sărbătorit în Biserica Catolică în data 2 iunie.
sursa: wikipedia.org
Comments are closed.