Calendar istoric: 6 IULIE
1413: Prima mențiune documentară a Episcopiei Rădăuților, Episcopia Rădăuților a fost o eparhie din epoca medievală, sufragană a Mitropoliei Moldovei. A fost înființată la 1402 de Alexandru cel Bun. Reședința eparhiei era biserica Bogdana din Rădăuți. În anul 1781 (după anexarea Bucovinei), sediul său a fost mutat la Cernăuți și eparhia a fost scoasă de sub jurisdicția Mitropoliei Moldovei.
1600: Mihai Viteazul se intitulează într-un hrisov „domn al țării Românești și Ardealului și a toată țara Moldovei”, confirmând, documentar, prima unire politică a celor trei țări române (unirea efectivă fusese realizată la sfârșitul lunii mai 1600).
Mihai Viteazul se afla la apogeul puterii sale. În plan extern și-i făcuse pe toți dușmani. Polonia nu putea accepta pierderea Moldovei, habsburgii nu doreau domnia lui Mihai în Transilvania pe care o doreau pentru ei, iar generalul austriac Basta, un om lipsit de caracter și orgolios îl ura din tot sufletul pe domnul muntean. Nobilimea maghiară din Ardeal nu se putea împăca cu domnia unui principe „valah“, care adusese cu el și boieri români de peste Carpați pentru a le încredința demnități în Principatul transilvan. Dincolo de marile sale succese militare, situația lui Mihai Viteazul rămânea fragilă din cauza precarității mijloacelor sale financiare.
1964: A încetat din viață Ion Vinea, poetul avangardist al României.
Ion Vinea, pe numele adevarat Ion Eugen Iovanaki, s-a nascut pe 17 aprilie 1895 in Giurgiu si a decedat pe 6 iulie 1964 in Bucuresti. Poet si prozator, unul dintre cei mai importanti exponenti ai modernismului si avangardismului romanesc, spirit iconoclast, debuteaza in poezie, cu “Ora fantanilor”. Infiinteaza, inca de cand era elev, o revista, “Simbolul”, impreuna cu Marcel Iancu si Tristan Tzara.
Registrul liric al lui Ion Vinea a fost foarte amplu, de la poezia simbolistă elegantă și decorativă sau ironic-patetică, până la modernismul învecinat cu extremismul avangardiștilor, pe care totuși s-a ferit să-l adopte în practica literară. Capacitatea lui de a trece de la o formulă poetică la alta a fost singulară în literatura română, versurile lui putând aminti de Lucian Blaga dar și de Tudor Arghezi sau Adrian Maniu.
Ca și Ilarie Voronca, Ion Vinea este un mare creator de imagini, fără a slăbi însă niciodată controlul inteligenței artistice asupra fluxului imagistic. Față de creația sa poetică a dovedit nepăsare, risipindu-și versurile în paginile diverselor publicații la care colabora, fără preocuparea de a și le aduna într-un volum.
surse: ziaruldesud.ro, wikipedia.org
Comments are closed.