Analiză realizată de C. Ioana*
Procesul este inedit în dinamica revizionistă de la Budapesta, şi nu mai are în vedere, în principal, modificări explicite de frontieră pe care Ungaria este suficient de lucidă ca să înţeleagă că nu le-ar putea obţine decât în circumstanţe extraordinare şi care nu sunt la îndemâna ei. De aici şi replierea, într-o primă instanţă, pe proiectele de de-suveranizare ale României în Transilvania. Clarificările teoretice le-a făcut LARICS în altă parte (analiza aici), acum ne vom concentra pe iniţiativele recente pe dimensiunea identitară pe care Ungaria le promovează neostoit în România, sub privirile neprofesioniste şi buimace ale politicienilor români, fie că sunt la putere fie că sunt în opoziţie.
Iniţiative de natură social-educaţională
Guvernul ungar susţine diversificarea programelor de studii ale instituţiilor de învăţământ superior din Ungaria, externalizate în aşa-numitul ”Bazin Carpatic”.
În urma unei decizii a Ministerului ungar al Inovării şi Tehnologiei/ Innovációs és Technológiai Minisztérium/ITM, o serie de universităţi din Ungaria vor diversifica programele de studii universitare finanţate de Guvernul ungar în aproape toate regiunile locuite de maghiari. În România, aceste programe se vor derula în: Miercurea Ciuc, Oradea, Odorheiu Secuiesc, Târgu Mureş, Sfântu Gheorghe şi Ilieni (index.hu şi origo.hu).
Tamás Schanda, secretar de stat din cadrul ITM a specificat (07.08.2021) că: ”Pregătirea superioară constituie o chestiune de importanţă strategică la nivel naţional şi are rolul de umplere a lacunelor prin asigurarea fondului intelectual maghiar în străinătate”.
Cele 10 instituţii din Ungaria care vor participa la la acest demers sunt: Universitatea Corvinus din Budapesta, Universitatea din Debreţin, Universitatea Edutus, Universitatea Reformată Károli Gáspár, Universitatea de Ştiinţe Agricole şi ale Vieţii/MATE, Universitatea din Nyíregyháza, Universitatea din Óbuda, Universitatea din Pécs, Academia Teologică Reformată din Sárospatak şi Universitatea Semmelweis.
Conform deciziei ITM, pregătirea subvenţionată de statul ungar va acoperi o gamă largă de domenii, vizând aproape toate regiunile locuite de maghiari din afara graniţelor.
În anul universitar 2020-2021, la aceste programe de studii au participat peste 1.100 de tineri, o mare parte dintre aceştia la cursurile Universităţii ”Szent Istvan”/Universitatea de Ştiinţe Agricole şi ale Vieţii, organizate la Odorheiu Secuiesc şi Oradea, cu diplome de licenţă în domeniul dezvoltării rurale şi al ingineriei agricole şi la cele ale Universităţii Edutus în domeniul comerţului şi al marketingului.
În 2021, Universitatea din Pécs a lansat studii universitare de master în pictură şi sculptură la Sfântu Gheorghe. Dezvoltarea învăţământului în limba maternă, de la ciclul preşcolar la cel universitar este considerată drept condiţia esenţială a conservării identităţii maghiare, respectiv tinerii trebuie educaţi în spiritual apartenenţei exclusive la cultura şi civilizaţia maghiară. Proiectele Secretariatului de Stat pentru Politică Naţională/ Nemzetpolitikai Államtitkárság dedicate tinerilor maghiari din Transilvania vizează inclusiv crearea unei noi generaţii de politicieni care să reprezinte interesele maghiare, conform valorilor Fidesz (index.hu şi origo.hu).
Programul ungar de dezvoltare a reţelei de grădiniţe în Bazinul Carpatic care se înscrie în demersurile autorităţilor ungare de realizare a unei unificări virtuale a diasporei maghiare în Bazinul Carpatic cu statul ungar. Pârghii utilizate: stimularea segregării etnice pe palier educaţional, obiectiv pe termen lung şi mediu, susţinut de liderii minorităţii maghiare autohtone, cu sprijinul constant al Budapestei. Obiective, construirea de grădiniţe: România – 79; Slovacia – 32; Ucraina Subcarpatică/Transcarpatia – 32.
Riscurile pentru România sunt evidente: enclavizarea maghiară a regiunii prin excluderea factorului autohton din conştiinţa colectivă şi activităţile curente ale comunităţilor.
Citeste mai mult: adev.ro/qzgioo
Comments are closed.