Încă de mic, Dumitru Prunariu a fost fascinat de zbor și a declarat în mai multe rânduri căi-ar fi plăcut să proiecteze avioane și elicoptere. De altfel, când a fost selectat pentru programul spațial, Prunariu abia terminase Facultatea de Inginerie Aerospațială și lucra la fabrica de elicoptere din Ghimbav, județul Brașov.
România a putut să trimită un român în spațiu mulțumită programului Intercosmos, desfășurat sub patronajul Uniunii Sovietice. Pe scurt, se formau echipaje mixte, compuse din sovietici și cosmonauți veniți din alte țări comuniste. Astfel, în spațiu au mai ajuns și unguri, bulgari, cubanezi sau mongoli. Desigur, după o selecție riguroasă. Inițial, România a evaluat 150 de candidați și culmea, Dumitru Prunariu nu a luat din prima testele fizice, din cauza unei gripe.
Era 14 mai 1981. La cosmodromul Baikonur toată echipa încercasă-şi ascundă emoţiile. Locotenentul major ing. Dumitru Prunariu era cu colegul rus Leonid Popov la bordul navei Soiuz-40 şi aşteptasă pornească în aventura vieţii. Racheta care avea să-i ducă peorbită a decolat la ora 20, 16 minute şi 38 de secunde, ora Bucureştiului. Dumitru Prunariu, cel de-al 103-lea pământean în Cosmos, vorbeşte despre clipele dificile princare a trecut înainte să ajungă pe orbită, despre cadoul pe carel-a dus în spaţiu, dar şi despre felul în care familia i-a acceptat pasiunea.
Cred că cel mai greu moment a fost nu acolo sus, ci poate cu ozi înainte de a pleca în Cosmos, pentru că atunci ai în sfârşittimp să te gândeşti la ce va urma în viitorul foarte apropiat. Eşticonvins că tehnica te ajută, că este fiabilă, că o stăpâneştifoarte bine. Dar în acelaşi timp există şi un sentiment uman dereţinere. Şi totuşi, dacă se va întâmpla ceva? Până acum, aproape5% din cei care au zburat în misiuni cosmice au plecat dintre ceivii din cauza unor probleme tehnice”, spune Dumitru Prunariu. Încele câteva ore libere pe care le-a avut în ziua de dinainteazborului a făcut în minte tot felul de scenarii. Ştia că existariscul să nu se mai întoarcă. Orice deşeu cosmic sau meteorit putea lovi oricând nava şi se putea trezi plutind în spaţiu, fără nicio şansă.
Comments are closed.