1601: Trupele lui Mihai Viteazul și cele ale lui Gheorghe Basta obțin în bătălia de la Guruslău victoria împotriva celor transilvănene conduse de Sigismund Báthory.
1865: S-a născut Iancu Flondor, a fost un om politic român din Bucovina, care a militat pentru unirea acesteia cu Regatul României. Era membru al familiei nobiliare Flondor.
Onestitatea și patriotismul sincer al lui Iancu Flondor pot fi de neînțeles astăzi, când politica și corupția coexistă, fiind chiar interdependente. Dar Iancu Flondor nu a urmărit interesul propriu în acțiunea sa politică, lucru demonstrat în special în momentele în care, fiind chemat să conducă mișcarea națională a românilor bucovineni, a refuzat acest lucru, preferând să rămână izolat la moșia sa de la Storojineț.
Onestitatea și patriotismul sincer al lui Iancu Flondor pot fi de neînțeles astăzi, când politica și corupția coexistă, fiind chiar interdependente. Dar Iancu Flondor nu a urmărit interesul propriu în acțiunea sa politică, lucru demonstrat în special în momentele în care, fiind chemat să conducă mișcarea națională a românilor bucovineni, a refuzat acest lucru, preferând să rămână izolat la moșia sa de la Storojineț.
De asemenea, și-a sacrificat și o parte a averii sale în sprijinul cauzei românilor din Bucovina: la el apelau adesea persoane care cereau ajutor financiar pentru diverse publicații, asociații sau comunități locale românești. Tot lui îi solicitau sprijin bănesc studenți și profesori români din Bucovina, aflați în dificultate.
Spiritul său justițiar și repulsia față de corupție sunt trăsături care ne pot inspira și astăzi. „Viitorul țării și nației noastre este strâns legat de drept și legalitate”, îi scria Iancu Flondor lui Iuliu Maniu în 1923. De aceea, de fiecare dată când numele său risca să fie asociat cu afaceri ilicite sau cu oameni îndoielnici, prefera să se retragă. Mai mult, Iancu Flondor impunea respect prin simpla sa prezență, iar comportamentul său contrasta cu cel al multor contemporani. Alexandru Marghiloman nota în însemnările sale, după o întâlnire cu Iuliu Maniu, Alexandru Vaida-Voevod și Iancu Flondor, că acesta din urmă este „mai puțin vorbăreț ca Ardelenii; înfățișare bună, înfășișare de European”. De asemenea, Constantin Argetoianu îl numea „omul cel mai cu vază al Bucovinei”, adăugând că era „un om foarte cumsecade, un patriot, un gentleman, un om cinstit, dar cel mai formidabil pisălog din câți am cunoscut”
1895: A încetat din viaţă Dimitrie Brândză, fost un medic, naturalist și botanist român, membru titular al Academiei Române. A fondat Grădina Botanică din București, care astăzi îi poartă numele.,
1889: A încetat din viaţă Veronica Micle, a fost o poetă română. A publicat poezii, nuvele și traduceri în revistele vremii și un volum de poezii. E cunoscută publicului larg în special datorită relației cu Mihai Eminescu.
1914: România: Consiliul de Coroană din 3 august (stil nou) desfășurat la Castelul Peleș, la inițiativa regelui Carol I, dezbate problema intrării României în Primul Război Mondial. S-a votat cu o majoritate zdrobitoare în favoarea neutralității.
1919: Armata română intră în Timișoara și aduce o mare contribuție la reîntregirea teritoriilor românești (vezi și 4 august – în unele surse figurează 3 august ca data intrării în Budapesta).
Unirea Banatului cu România a fost proclamată pe 1 decembrie 1918 la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia. Preluarea de facto și de jure a administrației Banatului de către autoritățile românești s-a desfășurat cu întârziere și cu mare greutate, datorită prezenței în regiune a trupelor sârbe și franceze. Administrația românească s-a instalat în Banat abia un an mai târziu, unirea fiind consfințită de intrarea trupelor românești în Timișoara pe 3 august 1919. Deși România revendicase Banatul în cadrul granițelor sale naturale, până la Tisa și Dunăre, Banatul a fost în cele din urmă împărțit între Regatul României (aproximativ 2/3) și Regatul sârbilor, croaților și slovenilor (aproximativ 1/3).
La 3 august 1919 în Timișoara au intrat primele unități ale armatei române, sub comanda colonelului Economu, în uralele mulțimii entuziasmate. În piața din centrul orașului, care de atunci se va numi „Piața Unirii”, armata a fost primită de oficialitățile locale și de reprezentanți ai minorităților. Pentru a pecetlui actul unirii Banatului cu România, au sosit la Timișoara de la Arad prim-ministrul Ion I.C. Brătianu și ministrul Consiliului Dirigent Ștefan Cicio-Pop. În ziua următoare Regatul României a încheiat tratatul cu puterile aliate în urma căruia Banatul intra în granițele României Mari.
1914: S-a născut Gheorghe Cunescu, a fost un preot, publicist, scriitor, critic literar și istoric literar, istoriograf muzical, membru al Uniunii Scriitorilor din România și al Asociației Scriitorilor din București.
1924: A încetat din viaţă Vladimir Hertza, a fost un jurist și om politic basarabean, totodată, și primul primar al orașului Chișinău după Marea Unire din 1918.
1941: Puternic bombardament sovietic asupra municipiului Constanța. Catedrala și alte clădiri din zona peninsulară sunt grav afectate.
sursa: historia.ro, wikipedia.ro
sursa foto: glasul.info
Comments are closed.