Ion Agârbiceanu s-a născut la 12 septembrie 1882, fiind al doilea dintre cei opt copii ai lui Nicolae și Ana Agârbiceanu. A început școala în satul natal în 1889, iar din 1892 a continuat studiile la Blaj. A urmat apoi cursurile Facultății de Teologie din Budapesta și, în paralel, din 1901 a început colaborarea cu revista Tribuna din Sibiu.
Ion Agârbiceanu a fost una dintre cele mai influente personalități publice ale României din prima jumătate a secolului XX. A activat ca preot greco-catolic într-o parohie de munte, apoi ca preot militar în timpul Primului Război Mondial, inclusiv pe frontul din Rusia. Ulterior, a devenit protopop al Clujului și canonic al Eparhiei Române Unite cu Roma, Cluj-Gherla.
Pe plan politic, a fost ales parlamentar în mai multe legislaturi și a ocupat funcția de vicepreședinte al Senatului României. În același timp, s-a afirmat în spațiul cultural și jurnalistic: a fost director al ziarelor Patria și Tribuna din Cluj, apropiate de Partidul Național Român, devenit în 1926 Partidul Național Țărănesc. A fost, de asemenea, președinte al Sindicatului presei românești din Ardeal și Banat și membru al Academiei Române.
Prin activitatea sa, Ion Agârbiceanu a întruchipat un model de implicare în viața spirituală, politică și culturală a României moderne.
„Omul nu e cum s-arată, ci cum simte.” Ion Agârbiceanu
Comentariile sunt închise.