25 de ani fără Corneliu Coposu. Colecţie de documente şi scrisori despre Senior şi legăturile lui cu exilul românesc
În urmă cu 25 de ani, în 11 noiembrie 1995, Corneliu Coposu, cel care a fost considerat lider al dreptei româneşti, murea la Spitalul Universitar Bucureşti. Istoricul sălăjean Marin Pop îi dedică un al cincilea volum, ce a văzut recent lumina tiparului, şi care propune o temă mai puţin abordată de către istoriografia românească: exilul românesc.
Istoricul sălăjean Marin Pop, cercetător ştiinţific în cadrul Muzeului Judeţean de Istorie şi Artă Zalău, cunoscut pentru preocuparea sa în reabilitarea numelui celui care a devenit un simbol al rezistenţei anticomuniste, a pregătit un nou volum dedicat activităţii marelui ţărănist. Intitulată “Corneliu Coposu şi exilul românesc sub lupa securităţii – documente şi corespondenţă” (foto copertă jos), cartea îşi propune să introducă în circuitul ştiinţific, informaţii inedite referitoare la legăturile lui Coposu cu exilul românesc, aflate în permanenţă sub supravegherea strictă a Securităţii Statului din România. Volumul este fundamentat pe informaţiile pe care istoricul le-a studiat în arhiva Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, respectiv cele 38 de volume ale Dosarului de Urmărire Informativă, dar şi unele dosare din Fondul Documentar, care fac referire la legăturile lui Coposu cu exilul românesc. “Propaganda oficială comunistă i-a înfierat pe cei care au părăsit ţara, deoarece, odată ajunşi în lumea liberă, în Occident, îşi exprimau convingerile democratice, spunând adevărul despre ceea ce se întâmpla dincoace de Cortina de Fier, în România comunistă, unde statul totalitar nu respecta cele mai elementare drepturi ale cetăţenilor. Din păcate, propaganda comunistă a reuşit să creeze o imagine negativă a celor care au fost nevoiţi să părăsească ţara în acei ani, imagine care s-a impregnat profund în conştiinţa românilor rămaşi în ţară”, susţine autorul, dând ca exemplu campania electorală din anul 1990, când au apărut sloganuri cu mesajul că cei plecaţi nu au mâncat salam cu soia, asemeni celor rămaşi în ţară, şi au trăit în huzur. “Realitatea este, însă, cu totul alta, motiv pentru care am făcut o cercetare a acestei teme vaste, având ca studiu de caz legăturile marelui om politic sălăjean, Corneliu Coposu, cu exilul românesc”, mai spune Pop.
Citeste mai mult: adev.ro/oz8upd
Comments are closed.