Ziua Aviaţiei Române şi a Forţelor Aeriene este sărbătorită, anual, la 20 iulie, coincizând cu sărbătoarea ortodoxă a Sfântului Proroc Ilie Tesviteanul, ocrotitorul spiritual al aviatorilor. Această zi marchează un moment important în istoria aviaţiei române, reflectând evoluţia şi realizările semnificative ale acestei ramuri militare.
Aviaţia militară română a luat naştere în anul 1910, când primul avion militar proiectat de Aurel Vlaicu a zburat pe 17 iunie, fiind realizat de Arsenalul Armatei. În anul următor, au fost brevetaţi primii ofiţeri ca piloţi, iar în 1912 s-a creat prima şcoală de zbor. Prima lege de organizare a aeronauticii a apărut în 1913, marcând astfel începutul structurării legale şi administrative a acestui domeniu. În 1915, a fost înfiinţat Corpul de Aviaţie, iar aviaţia a devenit o armă de sine stătătoare. Tot în 1915, a apărut insigna de aviator român, iar în 1916 s-a înfiinţat artileria antiaeriană română, contribuind la apărarea aeriană a ţării.
În timpul Primului Război Mondial, aeronautica română a jucat un rol crucial în bătăliile de la Mărăşti, Mărăşeşti şi Oituz, îndeplinind misiuni de informaţii, atac asupra poziţiilor inamice şi apărare antiaeriană. Anii 1920 au adus dezvoltarea flotilelor aeriene şi regimentele antiaeriene, iar în 1923, s-a înfiinţat Inspectoratul General al Aeronauticii. În 1936, Ministerul Aerului şi Marinei a oferit aviaţiei şi marinei cea mai înaltă formă de autonomie, sub conducerea comandorului Radu Irimescu.
Participarea României în cel de-Al Doilea Război Mondial a văzut aviaţia şi artileria antiaeriană implicate în toate campaniile militare. După război, în 1950, aviaţia militară a fost redenumită Forţele Aeriene Militare, iar în perioada postbelică, Forţele Aeriene Române au fost modernizate, incluzând avioane cu reacţie, elicoptere şi rachete sol-aer.
Avionul MiG-21 a intrat în dotarea Forţelor Aeriene Române în 1962, iniţial fiind folosit de Regimentul 91 Aviaţie Vânătoare de la Deveselu. În 1977, Forţele Aeriene Militare au fost redenumite Aviaţia Militară, iar în 1972 aviaţia civilă a fost trecută sub comanda MApN, cu crearea Comandamentului Aviaţiei Civile – TAROM.
Între anii 1971 şi 1985, industria aeronautică română a creat mai multe prototipuri de aeronave, precum elicopterele IAR 316 şi IAR 330, şi avioanele IAR 823 şi IAR 99. Un moment important a fost participarea cosmonautului Dumitru Prunariu la misiunea Soiuz-40 în 1981, realizând experimente ştiinţifice de concepţie românească.
În 1990, a fost înfiinţat Muzeul Aviaţiei, actualmente Muzeul Naţional al Aviaţiei Române, iar în 1993, a fost creat Statul Major al Aviaţiei şi Apărării Antiaeriene, devenit în 2000 Statul Major al Forţelor Aeriene. Revista “Cer Senin” a fost înfiinţată în 1998 pentru a prezenta realizările Forţelor Aeriene Române.
După aderarea României la “Parteneriatul pentru Pace” în 1994, capacitatea de luptă a Forţelor Aeriene Române a fost îmbunătăţită, iar începând cu 2005, acestea au participat la misiuni internaţionale în teatre de operaţii precum Bosnia, Afganistan şi Ţările Baltice.
sursa foto: www.radiocluj.ro
