Press "Enter" to skip to content

16 noiembrie 1485: Lupta de la Cătlăbuga; Ștefan cel Mare îi învinge pe otomani

Calendar istoric: 16 NOIEMBRIE

1364: Începutul domniei lui Vladislav Vlaicu în Țara Românească. A fost fiul lui Nicolae Alexandru și al Klárei Dobokay (care provenea dintr-o familie de nobili maghiari) și frate al voievodului Radu I. Vladislav I este cunoscut și sub numele de Vlaicu Vodă.

1364: A încetat din viață Nicolae Alexandru, domnitor al Țării Românești (1352 – 1364)

1485: Lupta de la Cătlăbuga; Ștefan cel Mare îi învinge pe otomani.

Bătălia de la Cătlăbuga a avut loc între trupele lui Ștefan cel Mare și forțe ale Imperiului Otoman care apărau cetatea Chilia (azi în Ucraina). Armata moldoveană a fost victorioasă, dar Ștefan nu a mai fost în stare să-și continue acțiunile în vederea recuperării Chiliei.

Ca răspuns la încercarea domnului Moldovei de a recupera cetățile maritime, Chilia și Cetatea Albă, sultanul Baiazid al II-lea (1481 – 1512) trimite o oaste otomano-tătară pentru pedepsirea acestuia.

Astfel, noul sangeacbey de Silistra, Bali bey Malkocioglu, pătrunde cu trupele în Moldova, pentru a o jefui, trecând pe un pod ridicat peste Prut. Grosul oștirii sale rămâne între Prut și Nistru, el trimițând doar avangărzile să atace.

Ștefan, alături de cca. 3.000 cavaleri poloni greu înarmați, nu s-a confruntat direct cu oștirile otomane, ci le-a atras în locuri strâmte, ca să le poată lovi mai bine:

„Și astfel, fiind pretutindeni bătuți de Ștefan, turcii au fost nevoiți să iasă din țara lui”

, scrie cronicarul polon Bielski. Bătălia finală s-a dat în apropiere de Chilia, lângă lacul Cătlăbuga, victoria fiind evidențiată și într-o cronică lituaniană:

„deodată oastea turcească și hoarda întreagă cu mare strigăt i-a lovit pe ai noștri [creștini] și trei ceasuri a fost mare bătălie, cînd polonii au început să intre în dezordine, să plece cu toții și i-au dus pe turci spre rezerva [moldovenilor]… Acolo toți turcii au fost înfrînți pe capete.”

Au rămas pe câmpul de luptă 8.000 de otomani și 3.000 de creștini.

1816: S-a născut Andrei Mureșanu, poet, traducător și eseist român.

A fost poet, creatorul marșului revoluționar de la 1848 (n. 1816). A fost un poet și revoluționar român din Transilvania. Născut în familia unui mic întreprinzător greco-catolic, a studiat filosofia și teologia la Blaj, lucrând apoi ca profesor la Brașov, începând cu 1838. A început să publice poezie în revista Foaie pentru minte, inimă și literatură.

S-a numărat între conducătorii Revoluției din 1848, ca membru în delegația Brașovului la Adunarea de la Blaj, în mai 1848. Poemul său Un răsunet, scris la Brașov pe melodia anonimă a unui vechi imn religios (Din sânul maicii mele), poem denumit ulterior Deșteaptă-te, române!, a devenit imn revoluționar – fiind numit de Nicolae Bălcescu „Marseilleza românilor”. În 1990 Deșteaptă-te, române! a devenit imnul de stat al României. După Revoluția de la 1848 Mureșanu a muncit ca traducător la Sibiu și a publicat în revista Telegraful Român, operele sale având tentă patriotică și de protest social. În 1862 poeziile sale au fost adunate într-un volum. Având sănătatea precară, a murit în 1863 la Brașov.

1876: S-a născut Gheorghe Plagino, sportiv de tir român, primul sportiv care a reprezentat România la Jocurile Olimpice (d. 1949)

1878: S-a constituit la Sibiu Reuniunea Română de Muzică sub conducerea cărturarului Zaharia Boiu.

1881: La București a fost înființată Facultatea de Teologie ortodoxă.

1903: S-a născut Dumitru Stăniloae, teolog, scriitor român, membru de onoare al Academiei Române (d. 1993)

1909: A încetat din viață Augustin Bunea, istoric și academician român (n. 1857), a fost un istoric și teolog român unit (greco-catolic), canonic mitropolitan la Blaj, membru titular al Academiei Române.

1979: S-a dat în folosință, experimental, primul tronson al magistralei 1 a metroului din București între stațiile Timpuri Noi și Semănătoarea.

sursa/preluare: wikipedia.org

HTML Image as link
Qries

Comments are closed.