Ziua Regalității – Semnificație istorică și importanță națională
Ziua de 10 Mai ocupă un loc central în istoria României, reprezentând trei evenimente majore:
1. 10 mai 1866 – Începutul domniei lui Carol I
La această dată, Carol de Hohenzollern-Sigmaringen a intrat în București, începând o domnie de 48 de ani, cea mai lungă din istoria țării. Alegerea sa a marcat începutul modernizării României și consolidarea statutului său ca stat european.
2. 10 mai 1877 – Proclamarea independenței de stat
La 10 mai, Senatul a votat proclamarea independenței față de Imperiul Otoman, iar Carol I a proclamat solemn acest act, fiind aclamat ca suveran independent. Războiul de Independență și recunoașterea internațională din 1878 (Congresul de la Berlin) au fost pași decisivi în consolidarea suveranității românești.
3. 10 mai 1881 – Încoronarea lui Carol ca Rege al României
În 1881, România devine regat, iar Carol I este încoronat rege, moment ce consacră pe plan internațional statutul de regat independent și modern. Parlamentul a votat oficial această transformare a formei de guvernământ.
Ziua Regalității – Repere istorice și controverse
Până în 1947, 10 Mai a fost zi națională. Regimul comunist a înlocuit această dată cu 9 mai, pentru a disocia sărbătoarea de regalitate. Confuzia istorică s-a menținut până după 1989, când istorici și cercetători au readus în discuție rolul central al zilei de 10 Mai.
Istoricul Manuel Stănescu subliniază că, deși discursul lui Kogălniceanu a fost rostit pe 9 mai (stil vechi), proclamarea oficială a independenței și recunoașterea publică a avut loc pe 10 mai, în prezența autorităților și a Casei Regale.
Zi națională redescoperită
Ziua Regalității este din 2024 din nou recunoscută oficial ca sărbătoare națională. Această restabilire simbolică este o reparație istorică și un act de reafirmare a identității naționale.
Comentariile sunt închise.